De ce apare durerea de umăr? Cauze frecvente și când trebuie investigată

Durerea de umăr este foarte frecventă și poate apărea la orice vârstă. Uneori începe după efort sau după o mișcare bruscă, alteori apare treptat, fără un traumatism clar. Pentru multe persoane, durerea devine deranjantă mai ales noaptea sau la anumite mișcări ale brațului.

Gesturi simple precum îmbrăcatul, pieptănatul, condusul sau ridicarea unui obiect de pe un raft pot deveni dificile și dureroase.

De multe ori, durerea este pusă pe seama „curentului” sau a unei poziții greșite în somn. În realitate, umărul este o articulație complexă, iar cauzele durerii pot fi foarte diferite: de la tendinite și suprasolicitare până la rupturi de tendon, artroză sau boli inflamatorii.

La unii oameni simptomele sunt ușoare și trecătoare. În alte cazuri, durerea persistă luni de zile și începe să limiteze activitățile obișnuite și mișcările brațului.

Umărul este una dintre cele mai mobile articulații

Umărul permite mișcări ample ale brațului și este folosit permanent în activitățile zilnice:
– ridicarea brațului,
– îmbrăcat,
– condus,
– ridicarea obiectelor,
– activități sportive,
– activități repetitive.

Pentru ca aceste mișcări să fie posibile, articulația umărului depinde de mai multe structuri:
– tendoane,
– mușchi,
– bursă subacromială,
– ligamente,
– cartilaj,
– articulația acromio-claviculară.

Durerea poate apărea la nivelul oricăreia dintre aceste structuri, iar simptomele diferă de la o persoană la alta.

Tendinitele umărului – una dintre cele mai frecvente cauze

Tendoanele umărului pot fi suprasolicitate prin:
– activități repetitive,
– efort fizic,
– sport,
– muncă deasupra nivelului umărului,
– ridicarea repetată a greutăților.

Cele mai frecvent afectate sunt tendoanele coafei rotatorilor, în special tendonul supraspinosului, dar și tendonul bicepsului.

Durerea apare frecvent:
– la ridicarea brațului,
– la întinsul după obiecte,
– la îmbrăcat,
– noaptea,
– sau după efort.

Dormitul pe umărul afectat poate deveni foarte dureros, iar ridicarea brațului începe să fie făcută cu dificultate.

În timp, mișcările devin limitate din cauza durerii, iar gesturi simple care înainte păreau banale încep să fie evitate.

Sindromul de impingement și bursita

Durerea de umăr apare frecvent atunci când brațul este ridicat lateral sau deasupra capului.

În sindromul de impingement, tendoanele umărului nu mai alunecă normal în timpul mișcărilor brațului și sunt „ciupite” sau comprimate la ridicarea brațului. Din această cauză apare durerea, mai ales la mișcările făcute deasupra capului.

Ridicarea brațului pentru îmbrăcat, pieptănat sau pentru a lua un obiect de pe raft poate deveni foarte dureroasă. Durerea apare frecvent într-un anumit punct al mișcării, iar după acel punct brațul poate fi ridicat mai greu sau aproape deloc.

Pacientii descriu senzația că umărul „îi taie” într-un anumit punct al mișcării.

Durerea este adesea mai intensă noaptea și poate trezi pacientul din somn, mai ales atunci când stă pe umărul afectat.

În formele mai dureroase, brațul ajunge să fie ținut aproape de corp deoarece mișcările devin foarte greu de suportat.

Bursita apare atunci când bursa umărului — un mic „sac” cu lichid care ajută la alunecarea structurilor umărului — se inflamează și devine dureroasă.

Rupturile de tendon

Uneori durerea apare brusc după ridicarea unei greutăți sau după o mișcare forțată. Alteori simptomele se accentuează lent, pe fondul uzurii tendoanelor.

Pot apărea:
– slăbiciune la ridicarea brațului,
– dificultate importantă la anumite mișcări,
– durere nocturnă,
– limitarea mobilității.

În rupturile mai importante, brațul poate fi ridicat doar parțial sau cu mare dificultate. Uneori apare senzația că brațul „nu mai are forță” sau că nu mai poate susține normal obiectele.

Nu toate rupturile de tendon necesită operație. Tratamentul depinde de dimensiunea leziunii, simptome, vârstă și gradul de limitare funcțională.

Umărul blocat („capsulita retractilă”)

Capsulita retractilă este cunoscută frecvent ca „umăr blocat”. În această afecțiune, capsula articulației umărului se inflamează și se retractă progresiv, iar umărul începe să își piardă mobilitatea.

La început apare durerea, însă în timp umărul devine din ce în ce mai rigid și se mișcă tot mai puțin.

Devine dificil:
– să ridici brațul,
– să te îmbraci,
– să te piepteni,
– să duci mâna la spate,
– sau să faci mișcări obișnuite care înainte erau simple.

În timp, umărul poate deveni aproape complet blocat, iar mișcările devin foarte limitate în aproape toate direcțiile.

Afecțiunea evoluează de obicei în mai multe etape:
– o perioadă în care predomină durerea,
– apoi o fază în care umărul se blochează progresiv,
– urmată de o recuperare lentă, care poate dura luni sau chiar mai mult.

În fazele mai avansate, umărul nu mai poate fi mișcat normal nici măcar cu ajutorul celeilalte mâini.

Durerea este frecvent mai intensă noaptea și poate afecta somnul.

Capsulita retractilă apare mai frecvent la persoane cu:
– diabet,
– afecțiuni tiroidiene,
– după traumatisme,
– sau după perioade mai lungi în care umărul a fost folosit foarte puțin.

Artroza umărului

Artroza poate afecta atât articulația principală a umărului, cât și articulația acromio-claviculară.

Durerea apare mai ales:
– la ridicarea brațului,
– la întinsul după obiecte,
– la mișcările făcute în spatele corpului,
– după efort,
– sau la anumite poziții ale brațului.

Pot apărea:
– trosnituri,
– rigiditate,
– limitarea mobilității,
– durere la mișcare.

În general, simptomele evoluează lent și se accentuează progresiv în timp.

Când poate fi vorba despre o boală reumatică?

Durerea de umăr nu este întotdeauna legată doar de suprasolicitare sau uzură.

Suspiciunea unei boli inflamatorii crește atunci când sunt afectați ambii umeri și apare senzația că mișcările sunt foarte dificile dimineața. Ridicarea brațelor, îmbrăcatul sau pieptănatul pot deveni dificile încă de la primele ore ale dimineții, iar umerii par „foarte înțepeniți”.

Pot apărea și:
– dureri nocturne,
– oboseală importantă,
– dureri și la nivelul șoldurilor sau coapselor,
– afectarea altor articulații,
– analize inflamatorii crescute.

La persoanele peste 50–60 de ani, durerea importantă la nivelul umerilor asociată cu dificultate mare la ridicarea brațelor dimineața poate apărea în polimialgia reumatică.

Poliartrita reumatoidă poate afecta și umărul, mai ales atunci când există și dureri sau umflături la nivelul mâinilor ori altor articulații.

Durerea de umăr poate apărea și în spondilartrite sau alte boli inflamatorii, mai ales atunci când există dureri nocturne, simptome persistente și senzația de înțepenire prelungită dimineața.

Durerea care vine din zona cervicală

Nu toate durerile de umăr provin din articulația umărului.

Uneori, nervii care pleacă din zona cervicală spre umăr și braț pot fi iritați sau comprimați, iar durerea este resimțită la nivelul umărului fără ca problema principală să fie în articulația umărului.

Cel mai frecvent sunt implicați nervii cervicali C5, C6 sau C7, care coboară spre:
– umăr,
– braț,
– antebraț,
– și degete.

Pot apărea:
– amorțeli,
– furnicături,
– senzația de curent pe braț,
– slăbiciune,
– durere accentuată la mișcările gâtului.

În aceste cazuri, evaluarea clinică este importantă pentru diferențierea durerii de umăr de o problemă cervicală.

Cum diferențiem tipurile de durere?

Modul în care apare durerea oferă adesea informații importante despre cauza problemei.

Durerea care apare prin suprasolicitare sau uzură

Apare mai ales:
– la anumite mișcări,
– după efort,
– la ridicarea brațului,
– spre sfârșitul zilei.

De multe ori se ameliorează în repaus.

Este frecvent întâlnită în:
– tendinite,
– bursite,
– artroză,
– sindrom de impingement,
– leziuni degenerative ale tendoanelor.

Durerea produsă de inflamație

Durerea inflamatorie poate fi însoțită de:
– dificultate importantă la mișcarea umerilor dimineața,
– dureri nocturne,
– afectarea mai multor articulații,
– oboseală,
– analize inflamatorii crescute.

Durerea poate persista chiar și în repaus și poate limita important mobilitatea.

Când ar trebui făcut un consult medical?

Este recomandată evaluarea medicală dacă:
– durerea persistă mai multe săptămâni,
– brațul nu mai poate fi ridicat normal,
– durerea este importantă noaptea,
– apare slăbiciune,
– mobilitatea scade progresiv,
– există traumatism,
– apar amorțeli sau furnicături,
– simptomele afectează activitățile zilnice,
– sau tratamentele obișnuite nu ajută.

Ce investigații pot fi necesare?

RMN-ul nu este necesar în toate durerile de umăr. De multe ori, simptomele și examenul clinic oferă deja informații importante despre structura afectată și despre severitatea problemei.

Investigațiile sunt alese în funcție de tipul durerii, limitarea mișcărilor, existența unui traumatism și suspiciunea clinică.

Radiografia poate fi utilă în anumite situații pentru evaluarea artrozei, calcificărilor sau după traumatisme, însă multe probleme ale tendoanelor și burselor nu se văd la radiografie.

În anumite situații poate fi recomandată ecografia musculo-scheletală pentru evaluarea tendoanelor sau burselor umărului.

RMN-ul este recomandat atunci când există suspiciunea unei rupturi importante, traumatisme, dureri persistente sau limitare semnificativă a mobilității.

În funcție de cauză, poate fi necesară evaluarea reumatologică, ortopedică sau recuperarea medicală.

Concluzie

Durerea de umăr poate avea numeroase cauze — de la tendinite și suprasolicitare până la rupturi de tendon, artroză sau boli inflamatorii.

La unii oameni simptomele sunt ușoare și trecătoare, în alte cazuri persistă și încep să limiteze activitățile zilnice și mobilitatea brațului.

Stabilirea corectă a cauzei este importantă pentru alegerea tratamentului potrivit și pentru evitarea agravării simptomelor în timp.

/de

Durerea de șold – când problema vine din articulație și când vine din altă parte

Șoldul este una dintre cele mai solicitate articulații ale corpului. Ne ajută să mergem, să urcăm scări, să ne ridicăm de pe scaun și să ne menținem echilibrul.

Durerea de șold nu înseamnă însă întotdeauna că problema se află chiar în articulația șoldului.

Unii pacienți simt durerea:
– în regiunea inghinală
– pe partea laterală a șoldului
– în fesă
– pe coapsă
– spre genunchi
– în zona lombară joasă

În multe situații, durerea poate proveni:
– din articulația șoldului
– din tendoane și burse
– din coloana lombară
– din articulațiile sacroiliace
– prin compresia unor nervi
– sau chiar din afecțiuni abdominale și pelvine

Localizarea exactă a durerii și tipul simptomelor oferă adesea indicii importante despre cauză.

Cum este alcătuit șoldul?

Șoldul este articulația care face legătura dintre bazin și femur.

Partea superioară a femurului are o formă rotunjită și se mișcă într-o cavitate a bazinului, permițând:
– mersul
– urcatul scărilor
– aplecarea
– ridicarea de pe scaun
– rotația piciorului

Pentru ca articulația să funcționeze normal sunt importante:
– cartilajul articular
– ligamentele
– tendoanele
– musculatura din jurul șoldului
– bursele care reduc frecarea
– nervii și vasele din vecinătate

Durerea poate apărea prin afectarea oricăreia dintre aceste structuri.

Coxartroza – uzura articulației șoldului

Cea mai frecventă cauză de durere de șold după 50–60 de ani este coxartroza, adică uzura progresivă a articulației.

Cartilajul se degradează treptat și apar:
– durere inghinală
– rigiditate
– limitarea mișcărilor
– dificultăți la mers
– dificultăți la încălțat sau tăiat unghiile
– mers șchiopătat

Durerea apare frecvent:
– la mers
– la urcat scări
– după stat prelungit în picioare
– la ridicarea de pe scaun

Pe măsură ce boala avansează, durerea poate apărea și în repaus sau noaptea.

Mulți pacienți observă că:
– nu mai pot ridica bine coapsa
– nu mai pot pune picior peste picior
– urcă greu în mașină
– se încalță cu dificultate

Ce este bursita trohanteriană?

Bursele sunt mici săculeți cu lichid care reduc frecarea dintre tendoane și os.

La nivelul șoldului există o bursă importantă situată pe partea laterală a femurului, în zona trohanterului.

Când această bursă se inflamează apare bursita trohanteriană.

Pacienții acuză frecvent:
– durere pe partea laterală a șoldului
– durere la dormit pe partea afectată
– sensibilitate la atingere
– durere la mers
– durere la urcat scări

Uneori durerea poate coborî pe partea laterală a coapsei și poate fi confundată cu o problemă neurologică sau lombară.

Tendinitele și entezitele șoldului

Tendoanele sunt structurile prin care mușchii se fixează pe os.

Când acestea se inflamează apare tendinita.

Enteza reprezintă locul unde tendonul se inseră pe os, iar inflamația acestei zone poartă numele de entezită.

La nivelul șoldului pot fi afectate:
– tendoanele fesierilor
– tendonul iliopsoasului
– inserțiile musculaturii adductoare
– inserțiile ischiogambierilor

Aceste probleme pot produce:
– durere la mers
– durere la urcat scări
– dificultate la ridicarea de pe scaun
– durere după efort
– sensibilitate locală

În bolile reumatologice inflamatorii, entezitele sunt frecvente și pot apărea asociat cu spondilartritele.

Cauze care pot da durere resimțită la nivelul șoldului

Nu orice durere simțită în zona șoldului provine din articulația șoldului.

Durerea poate fi proiectată:
– din coloana lombară
– din articulațiile sacroiliace
– prin iritarea nervului sciatic
– prin compresia rădăcinilor nervoase L2, L3, L4, L5 sau S1
– din musculatura fesieră
– din abdomenul inferior sau pelvis

La unele persoane, durerea de șold poate apărea în:
– afecțiuni ginecologice
– hernii inghinale
– afecțiuni urinare
– probleme digestive
– boli pelvine
– afecțiuni vasculare
– adenopatii sau procese tumorale pelvine

Uneori pacienții sunt investigați pentru o problemă ortopedică sau reumatologică, dar cauza principală poate aparține sferei de medicină internă.

De aceea, în anumite situații poate fi necesară o evaluare completă, atât reumatologică, cât și de medicină internă, pentru diferențierea corectă a cauzei durerii.

Durerea care vine de la coloana lombară

Problemele coloanei lombare pot produce:
– durere fesieră
– durere pe coapsă
– durere laterală de șold
– amorțeli
– senzație de curent pe picior

Cel mai frecvent sunt implicate rădăcinile nervoase:
– L4
– L5
– S1

Uneori pacientul crede că îl doare șoldul, dar cauza principală este o hernie de disc sau o stenoză lombară.

Sindromul piriform

Mușchiul piriform se află profund în regiunea fesieră și poate irita nervul sciatic.

Pacienții pot avea:
– durere fesieră
– durere la stat pe scaun
– iradiere pe picior
– senzație de tensiune în fesă

Simptomele pot semăna uneori cu o sciatică lombară.

Ce înseamnă necroza avasculară de cap femural?

Capul femural este partea rotunjită a femurului care intră în articulația șoldului.

Această zonă are nevoie de o circulație normală a sângelui pentru ca osul să rămână sănătos.

Când vascularizația este afectată, osul nu mai primește suficient oxigen și substanțe nutritive. În timp, structura osoasă începe să se fragilizeze și să se degradeze.

Pe măsură ce boala avansează:
– suprafața capului femural își poate pierde forma normală
– cartilajul se deteriorează
– apar dureri tot mai mari
– mersul devine dificil
– mobilitatea șoldului scade progresiv

În stadii avansate poate apărea distrugerea articulației șoldului.

Poate apărea:
– după tratamente îndelungate cu cortizon
– după traumatisme
– în consum excesiv de alcool
– în anumite boli autoimune sau hematologice

Durerea este de obicei:
– profundă
– localizată inghinal
– accentuată la mers
– progresivă

În stadiile inițiale poate fi necesar RMN pentru diagnostic.

Durerea inflamatorie de șold

La persoane mai tinere, mai ales asociată cu durere lombară inflamatorie, trebuie luate în calcul și spondilartritele.

Semne sugestive:
– durere mai mare noaptea sau dimineața
– senzație de înțepenire dimineața care durează mult
– ameliorare după mișcare
– agravare după stat prelungit
– durere care apare alternativ când pe o fesă, când pe cealaltă
– antecedente de psoriazis
– boli inflamatorii intestinale
– episoade de ochi roșu dureros (uveită)

În unele cazuri poate exista inflamație la nivelul articulațiilor sacroiliace sau al șoldului.

Osteoporoza și fracturile de fragilitate

La persoanele vârstnice, osteoporoza poate favoriza fracturile de col femural sau fracturile pelvine.

Problema este că osteoporoza nu produce simptome ani de zile și poate fi descoperită doar după apariția unei fracturi.

De aceea, evaluarea osteoporozei este importantă mai ales:
– după menopauză
– la vârstnici
– la pacienți care folosesc cortizon
– după fracturi
– la persoane cu factori de risc

Tulburările de mers și sindromul trofostatic

La persoanele sedentare sau vârstnice apare frecvent slăbirea musculaturii care stabilizează bazinul și șoldurile.

Aceasta poate produce:
– mers nesigur
– oboseală musculară
– dureri de șold și coapse
– dificultăți la ridicare
– instabilitate

Lipsa mișcării contribuie mult la agravarea durerii și a limitării funcționale.

Punctele trigger și durerea musculară

În unele situații, durerea este întreținută și de contracturi musculare persistente și puncte trigger localizate:
– în musculatura fesieră
– la nivel lombar
– în musculatura coapsei

Aceste zone pot reproduce durerea pacientului la palpare și uneori pot iradia către alte regiuni.

Semne de alarmă care necesită evaluare medicală rapidă

Anumite simptome nu trebuie ignorate:
– imposibilitatea de a călca pe picior
– febră asociată
– traumatism important
– durere severă nocturnă
– scădere în greutate
– slăbiciune musculară accentuată
– durere persistentă care se agravează
– antecedente oncologice

Ce investigații pot fi necesare?

În funcție de simptome pot fi recomandate:
– radiografie de bazin și șold
– RMN de șold
– ecografie musculoscheletală
– RMN lombar
– analize inflamatorii
– osteodensitometrie
– electromiografie
– evaluare ortopedică, neurologică sau de medicină internă

Când este util consultul reumatologic?

Consultul reumatologic poate fi important atunci când:
– durerile persistă
– există suspiciune de boală inflamatorie
– apar dureri articulare asociate
– există redoare și limitarea mobilității
– tratamentele obișnuite nu ajută suficient
– există suspiciune de entezite sau spondilartrită

Durerea de șold poate avea numeroase cauze, iar stabilirea corectă a diagnosticului este importantă pentru alegerea tratamentului potrivit și prevenirea agravării limitării de mers și a mobilității.

/de

De ce apare durerea de genunchi? Cauze frecvente și când trebuie investigată

Durerea de genunchi este una dintre cele mai frecvente probleme pentru care oamenii ajung la medic. Poate apărea după o căzătură, după efort sau poate începe lent, fără o cauză clară. Durerea apare frecvent la urcatul scărilor, după mers mai lung sau după perioade mai lungi de stat pe scaun.

De multe ori, simptomele sunt puse pe seama „uzurii” sau a vârstei. În realitate, cauzele pot fi mult mai variate. În practica medicală, aceeași durere poate avea origini foarte diferite: de la suprasolicitare și leziuni de menisc până la gută sau boli reumatice inflamatorii.

La unele persoane simptomele sunt ușoare și trecătoare. La altele, durerea persistă luni de zile și începe să afecteze mersul, activitatea zilnică și calitatea vieții.

Genunchiul este una dintre cele mai solicitate articulații

Genunchiul suportă permanent greutatea corpului și participă la aproape toate activitățile zilnice:
– mers,
– urcat și coborât scări,
– ridicare,
– menținerea echilibrului.

În interiorul articulației există mai multe structuri care pot provoca durere:
– cartilaj,
– meniscuri,
– ligamente,
– tendoane,
– membrane articulare,
– burse,
– structuri musculare și osoase.

De aceea, durerea de genunchi nu are întotdeauna aceeași semnificație și nu toate cazurile sunt „reumatism” sau „artroză”.

Artroza genunchiului – cea mai frecventă cauză

Artroza genunchiului este foarte frecventă după vârsta de 50–60 de ani, dar poate apărea și mai devreme, mai ales după traumatisme sau la persoane supraponderale.

Durerea apare de obicei mai ales la mers și efort și se accentuează spre sfârșitul zilei. Pot apărea:

– dificultate la coborât scări,
– trosnituri ale genunchiului,
– senzația că articulația „nu mai este sigură”,
– oboseală la mers,
– limitarea treptată a mobilității.

De regulă, dimineața simptomele sunt mai reduse, iar durerea reapare după perioade mai lungi de mers sau stat în picioare.

Poate exista și senzația că genunchiul este înțepenit dimineața sau după perioade mai lungi de repaus, însă această rigiditate este de obicei de scurtă durată.

Foarte important: intensitatea durerii nu este întotdeauna proporțională cu modificările de pe radiografie. Există persoane cu modificări importante și simptome moderate, dar și cazuri în care durerile sunt mari chiar dacă radiografia arată modificări reduse.

Leziunile de menisc

Meniscurile sunt structuri care ajută la stabilitatea și amortizarea genunchiului.

Leziunile pot apărea:
– după o răsucire a genunchiului,
– după sport,
– după un traumatism,
– sau progresiv, prin uzură.

Durerea apare frecvent la anumite mișcări și poate fi însoțită de:
– senzație de blocaj,
– instabilitate,
– dificultate la îndoire,
– durere la coborât scări,
– umflare intermitentă.

Poate apărea senzația că „a fugit ceva în genunchi” sau că articulația nu mai funcționează normal.

Nu toate leziunile de menisc necesită operație. Tratamentul depinde de simptome, vârstă, activitate și tipul leziunii.

Genunchiul umflat

Un genunchi umflat nu trebuie ignorat, mai ales dacă apare fără un traumatism clar.

Articulația se poate umfla treptat sau poate crește rapid în volum și deveni greu de îndoit. Pot apărea:
– senzația că „s-a umplut cu apă”,
– tensiune în articulație,
– căldură locală,
– dificultate la mers.

Genunchiul se poate umfla după efort sau din cauza uzurii articulației, însă există și cazuri în care umflarea poate ascunde gută, artrită sau alte boli inflamatorii.

Dacă durerea și umflarea apar brusc, iar genunchiul devine foarte dureros, cald sau greu de mișcat, este important un consult medical rapid pentru excluderea unei infecții sau a unei artrite inflamatorii active.

Tendinitele și suprasolicitarea

Nu toate durerile provin din interiorul articulației. La unele persoane, problema este la nivelul tendoanelor sau al structurilor din jurul genunchiului.

Acest lucru apare frecvent:
– după mers excesiv,
– după perioade lungi de stat în picioare,
– după activități sportive,
– sau după suprasolicitare repetitivă.

Durerea apare adesea:
– la urcat scări,
– după efort,
– la anumite mișcări,
– sau la reluarea activității după repaus.

De multe ori durerea este resimțită „pe lângă genunchi”, nu în interiorul articulației.

Durerea de genunchi la persoane tinere

La persoanele tinere, cauzele sunt adesea diferite față de cele întâlnite la vârstnici.

Pot apărea:
– sindrom femuro-patelar,
– condromalacie rotuliană,
– instabilitate rotuliană,
– tendinite,
– traumatisme sportive,
– hiperlaxitate.

Durerea apare frecvent:
– la urcat scări,
– după stat prelungit pe scaun,
– la genuflexiuni,
– în timpul activităților sportive.

Poate exista senzația de frecare sau trosnituri în partea anterioară a genunchiului.

Când poate fi vorba despre o boală reumatică?

Durerea de genunchi nu este întotdeauna legată doar de uzură sau suprasolicitare.

Suspiciunea unei boli inflamatorii crește atunci când apar:
– durere și umflare care persistă săptămâni sau luni,
– afectarea mai multor articulații,
– dureri nocturne,
– oboseală importantă,
– senzația că articulațiile sunt înțepenite dimineața,
– analize inflamatorii crescute.

Aceste simptome pot apărea în gută, poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică, spondilartrite sau alte boli inflamatorii articulare.

De multe ori, simptomele evoluează lent și sunt puse pe seama suprasolicitării sau a vârstei, iar cauza reală este descoperită mai târziu.

Cum diferențiem tipurile de durere?

În multe cazuri, modul în care apare durerea oferă indicii importante despre cauza problemei.

Durerea care apare prin uzura sau suprasolicitarea articulației

Acest tip de durere apare mai ales:
– la mers și efort,
– după perioade mai solicitante,
– spre sfârșitul zilei,
– după stat mult în picioare.

De obicei se ameliorează în repaus.

Este frecvent întâlnită în:
– artroză,
– leziuni de menisc,
– tendinite,
– suprasolicitare,
– alte probleme degenerative ale genunchiului.

În general, dimineața durerea este mai redusă și se accentuează pe parcursul zilei.

Durerea produsă de inflamația articulației

În alte cazuri, durerea este legată de inflamația articulației.

Pot apărea:
– umflare persistentă,
– căldură locală,
– dureri nocturne,
– senzația că articulația este înțepenită dimineața,
– simptome care persistă chiar și în repaus.

Pot apărea și:
– oboseală,
– stare generală alterată,
– afectarea altor articulații.

Acest tip de durere poate apărea în gută, poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică sau alte boli inflamatorii articulare.

Când ar trebui făcut un consult medical?

Este recomandată evaluarea medicală dacă:
– durerea persistă mai multe săptămâni,
– genunchiul se umflă,
– apare blocajul articular,
– mersul devine dificil,
– există instabilitate,
– apar dureri nocturne,
– simptomele se agravează progresiv,
– apare febră sau roșeață locală,
– sau tratamentele obișnuite nu mai ajută.

Ce investigații pot fi necesare?

Nu orice durere de genunchi înseamnă automat RMN sau operație. De multe ori, încă din consultație se poate face o idee destul de clară despre cauza durerii, iar investigațiile sunt recomandate în funcție de simptome și examenul clinic.

În multe cazuri, durerile de genunchi se ameliorează după tratament, reducerea suprasolicitării, kinetoterapie sau fizioterapie, fără să fie nevoie de RMN.

Radiografia este frecvent suficientă ca primă investigație, mai ales în artroză sau în alte probleme degenerative frecvente.

RMN-ul este recomandat atunci când simptomele persistă, există umflare importantă, blocaj articular, instabilitate, traumatisme sau suspiciunea unei leziuni care necesită evaluare suplimentară.

În funcție de cauză, poate fi necesară evaluarea reumatologică, ortopedică sau recuperarea medicală.

Concluzie

Durerea de genunchi poate avea numeroase cauze — de la suprasolicitare și artroză până la afecțiuni inflamatorii sau traumatisme.

La unele persoane simptomele sunt ușoare și trecătoare, la altele persistă și încep să limiteze mersul și activitățile zilnice.

O evaluare corectă ajută la identificarea cauzei și la alegerea tratamentului potrivit înainte ca simptomele să se agraveze sau să apară limitări importante ale mobilității.

/de
Link to: Contact

Site informativ. Nu substituie consultul medical de specialitate.