Artroza – de ce apar durerile și rigiditatea articulațiilor?

Artroza este una dintre cele mai frecvente cauze de durere articulara. Desi apare mai ales dupa 40-50 de ani, poate fi intalnita si la persoane mai tinere, in special dupa traumatisme, rupturi de menisc, suprasolicitare sau in contextul excesului ponderal.

In artroza, cartilajul care protejeaza articulatia se degradeaza progresiv.

In timp pot aparea:

– ingustarea spatiului articular;

– „ciocuri” osoase;

– rigiditate;

– limitarea miscarilor;

– inflamatie locala;

– acumulare de lichid in articulatie.

Artroza afecteaza frecvent:

– genunchii;

– soldurile;

– coloana vertebrala;

– mainile;

– umerii;

– gleznele.

Care sunt simptomele artrozei?

Cele mai frecvente simptome sunt:

– durerea la mers sau efort;

– rigiditatea dupa repaus;

– dificultatea la urcat sau coborat scari;

– cracmentele, adica trosniturile articulare;

– limitarea miscarilor;

– umflarea articulatiei;

– senzatia de instabilitate;

– dificultatea la mers dupa perioade mai lungi de activitate.

Unele persoane observa ca:

– primele miscari sunt cele mai dureroase;

– dupa cativa pasi articulatia „isi da drumul”;

– durerea se accentueaza dupa suprasolicitare;

– genunchiul nu mai pare stabil.

 

De ce doare mai tare dupa repaus?

Aceasta este una dintre cele mai tipice manifestari ale artrozei.

Dupa perioade mai lungi de stat:

– pe scaun;

– in masina;

– in pat;

articulatia devine mai rigida, iar primele miscari sunt dureroase.

In timpul repausului, musculatura si structurile din jurul articulatiei se mobilizeaza mai greu, iar suprafetele articulare afectate de artroza nu mai aluneca la fel de usor.

De aceea, la ridicarea din pat sau dupa stat prelungit poate aparea:

– senzatia de intepenire;

– mers greoi;

– durere la primii pasi.

De ce ma doare cand urc sau cobor scarile?

Durerea la scari apare foarte frecvent in gonartroza.

In timpul urcatului sau coboratului, presiunea asupra genunchiului creste semnificativ. Daca exista degradarea cartilajului sau inflamatie locala, articulatia devine dureroasa la:

– urcat scari;

– coborat scari;

– ridicarea de pe scaun;

– mers pe teren in panta.

De multe ori, coboratul scarilor este mai dificil decat urcatul.

De ce trosnesc articulatiile?

Cracmentele sau trosniturile apar frecvent in artroza.

Ele pot avea legatura cu:

– modificarile cartilajului;

– suprafetele articulare neregulate;

– tendoanele care aluneca peste structuri osoase;

– modificarile lichidului articular.

Daca trosniturile sunt insotite de:

– durere;

– umflare;

– blocaje;

– limitarea miscarilor;

este recomandata evaluarea medicala.

 

De ce apare lichid in genunchi?

Artroza poate irita structurile din interiorul articulatiei, iar membrana sinoviala incepe sa produca lichid in exces.

Din acest motiv, genunchiul poate deveni:

– umflat;

– tensionat;

– dureros;

– mai greu de mobilizat.

Acest lucru apare mai ales:

– dupa mers prelungit;

– dupa suprasolicitare;

– dupa efort mai intens;

– in perioadele in care inflamatia locala este mai activa.

De ce simt ca imi fuge genunchiul?

Senzatia de instabilitate apare frecvent in artroza.

Aceasta poate avea legatura cu:

– durerea;

– slabirea musculaturii;

– afectarea meniscului asociata;

– modificarile cartilajului;

– inflamatia locala.

Uneori apare impresia ca genunchiul:

– cedeaza;

– nu mai tine;

– fuge la mers.

Daca merg mai mult, stric si mai tare articulatia?

Multi pacienti evita mersul de teama sa nu „toceasca” si mai mult articulatia.

In realitate, sedentarismul agraveaza frecvent simptomele.

Lipsa miscarii duce la:

– slabirea musculaturii;

– rigiditate;

– mobilitate mai redusa;

– scaderea stabilitatii articulare.

Miscarea adaptata si exercitiile corecte sunt importante pentru mentinerea functiei articulare.

De obicei sunt mai bine tolerate:

– mersul moderat;

– bicicleta;

– inotul;

– exercitiile de recuperare;

– kinetoterapia.

De ce ma doare mai tare cand se schimba vremea?

Unele persoane observa accentuarea simptomelor:

– inainte de ploaie;

– la frig;

– la umezeala;

– la schimbarile bruste de temperatura.

Mecanismul exact nu este complet clar, insa variatiile de temperatura si presiune atmosferica pot influenta sensibilitatea structurilor articulare si perceptia durerii.

De ce ma doare si noaptea?

In formele mai avansate, durerea poate aparea si in repaus sau noaptea.

Acest lucru poate avea legatura cu:

– inflamatia locala persistenta;

– suprasolicitarea articulatiei in timpul zilei;

– pozitiile care pun presiune pe articulatie;

– tensiunea musculara din jurul articulatiei.

Durerea nocturna apare mai frecvent la:

– genunchi;

– sold;

– coloana vertebrala.

Este normal sa am zile bune si zile rele?

Da. Artroza nu produce intotdeauna durere constanta.

Simptomele pot varia in functie de:

– efort;

– mers prelungit;

– vreme;

– oboseala;

– activitatea fizica din zilele anterioare.

Exista perioade in care simptomele sunt reduse si perioade in care durerea se accentueaza.

Care este diferenta dintre artroza si artrita?

In artroza:

– predomina degradarea cartilajului;

– durerea apare mai ales la efort;

– rigiditatea este mai scurta;

– analizele pot fi normale.

In artritele inflamatorii:

– sistemul imun produce inflamatie;

– articulatiile pot fi foarte umflate;

– redoarea matinala este mai prelungita;

– pot exista modificari inflamatorii in analize.

Artroza apare doar la varstnici?

Nu. Riscul creste odata cu varsta, dar artroza poate aparea si mai devreme, mai ales la persoane cu:

– suprapondere;

– traumatisme;

– rupturi de menisc;

– activitate fizica intensa;

– predispozitie genetica;

– munca fizica solicitanta.

Slabitul chiar ajuta?

Da. Greutatea crescuta suprasolicita in special:

– genunchii;

– soldurile;

– coloana lombara.

Chiar si o scadere moderata in greutate poate reduce durerea si dificultatea la mers.

Exista tratament care reface cartilajul?

In prezent nu exista un tratament care sa refaca complet cartilajul distrus.

Totusi, simptomele pot fi ameliorate prin:

– tratament medicamentos;

– scadere ponderala;

– kinetoterapie;

– exercitii adaptate;

– reducerea suprasolicitarii articulare.

Ce rol au genunchierele si ortezele?

In anumite situatii, genunchierele sau alte tipuri de orteze pot ajuta la:

– reducerea durerii;

– cresterea stabilitatii;

– scaderea presiunii asupra articulatiei;

– imbunatatirea mersului.

Acestea pot fi utile mai ales:

– la mers mai lung;

– in perioadele dureroase;

– la pacientii cu senzatie de instabilitate.

Tipul de orteza trebuie ales in functie de articulatia afectata si de simptome.

Artroza poate afecta si mainile?

Da. Artroza mainilor apare frecvent:

– la articulatiile degetelor, mai ales cele apropiate de unghii;

– la baza policelui, unde poate aparea durere la deschiderea borcanelor, rasucirea cheii sau prinderea obiectelor.

Pot aparea:

– deformari;

– noduli;

– durere la folosirea mainilor;

– scaderea fortei.

De ce ma doare coloana?

Artroza poate afecta si coloana vertebrala.

Pot aparea:

– dureri lombare;

– dureri cervicale;

– rigiditate;

– contractura musculara;

– durere care coboara spre fesa sau picior;

– amorteli sau furnicaturi in anumite situatii.

Durerile de coloana pot avea cauze diferite: modificari degenerative ale discurilor, articulatiilor vertebrale, contracturi musculare sau iritarea unor radacini nervoase. De aceea, evaluarea medicala este importanta atunci cand durerea persista, coboara pe picior sau se insoteste de amorteli.

Daca radiografia este normala, inseamna ca nu am nimic?

Nu neaparat. In stadiile incipiente, simptomele pot aparea inainte ca modificarile sa fie foarte evidente pe radiografie.

In plus, durerea articulara poate avea si alte cauze:

– afectarea meniscului;

– tendinite;

– inflamatie;

– artrite inflamatorii;

– suprasolicitare musculara.

Cand este necesar RMN-ul?

Nu orice pacient cu artroza are nevoie de RMN. De multe ori, radiografia si examenul clinic sunt suficiente pentru diagnostic.

RMN-ul poate fi util atunci cand:

– simptomele sunt disproportionat de mari;

– exista suspiciune de ruptura de menisc;

– apar blocaje articulare;

– durerea persista fara explicatie clara;

– trebuie excluse alte afectiuni.

Artroza si osteoporoza sunt acelasi lucru?

Nu. Artroza afecteaza articulatiile si cartilajul. Osteoporoza afecteaza densitatea osoasa si creste riscul de fracturi.

Sunt boli diferite, chiar daca apar frecvent odata cu inaintarea in varsta.

Pot avea si artroza, si artrita in acelasi timp?

Da. Uneori un pacient poate avea artroza si o boala inflamatorie reumatica asociata.

De exemplu, pot exista:

– gonartroza si poliartrita reumatoida;

– artroza si guta;

– artroza si artrita psoriazica.

Acesta este unul dintre motivele pentru care evaluarea reumatologica este importanta atunci cand simptomele nu par explicate doar prin „uzura”.

Cum se trateaza artroza?

Tratamentul depinde de:

– articulatia afectata;

– gradul modificarilor;

– intensitatea durerii;

– limitarea functionala.

La multi pacienti se incearca initial tratament medicamentos pentru reducerea durerii si inflamatiei. Uneori sunt necesare mai multe variante terapeutice pana cand simptomele se amelioreaza suficient.

Daca durerea scade si mobilitatea se imbunatateste, recuperarea medicala si kinetoterapia pot ajuta la:

– mentinerea mobilitatii;

– intarirea musculaturii;

– reducerea rigiditatii;

– imbunatatirea mersului.

In situatiile in care durerea persista sau articulatia este sever afectata, poate fi necesara evaluarea ortopedica.

Cand ar trebui sa mergeti la reumatolog?

Este important un consult reumatologic atunci cand durerile articulare persista sau articulatiile se umfla, deoarece nu toate durerile articulare sunt produse doar de artroza.

Uneori, in spatele unor simptome aparent „de uzura” poate exista si:

– o artrita inflamatorie;

– guta;

– o boala autoimuna;

– o combinatie intre artroza si inflamatie reumatica.

Evaluarea reumatologica ajuta la:

– diferentierea intre artroza si artrita;

– alegerea investigatiilor necesare;

– orientarea catre tratamentul potrivit;

– coordonarea catre recuperare medicala, ortopedie sau alte specialitati atunci cand este nevoie.

Este recomandat consultul daca:

– durerile persista;

– articulatia se umfla;

– redoarea matinala este importanta;

– durerea afecteaza mersul sau activitatea zilnica;

– tratamentele uzuale nu mai ajuta;

– simptomele nu sunt clar explicate doar prin artroza.

Artroza se poate vindeca?

Artroza este o boala cronica, insa simptomele si evolutia pot fi controlate in multe cazuri.

Controlul greutatii, miscarea, tratamentul corect si recuperarea medicala pot ajuta la mentinerea mobilitatii si la reducerea durerii pe termen lung.

/de

Artrita psoriazică – de ce apar durerile articulare la persoanele cu psoriazis?

Ce este artrita psoriazică?

Artrita psoriazică este o boală reumatică inflamatorie care apare la unele persoane cu psoriazis.

Boala poate afecta:

– articulațiile;

– coloana vertebrală;

– tendoanele;

– ligamentele;

– uneori degetele de la mâini sau picioare în întregime.

Mulți pacienți cred că psoriazisul afectează doar pielea, însă inflamația poate afecta și articulațiile.

Ce este psoriazisul?

Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică a pielii.

Poate provoca:

– plăci roșii;

– scuame albicioase;

– mâncărime;

– afectarea scalpului;

– modificări ale unghiilor.

La unele persoane, inflamația asociată psoriazisului poate afecta și articulațiile.

Toți pacienții cu psoriazis fac artrită psoriazică?

Nu.

Majoritatea pacienților cu psoriazis nu dezvoltă artrită psoriazică.

Totuși, riscul este mai mare la persoanele:

– cu afectare a unghiilor;

– cu psoriazis extins;

– cu rude care au artrită psoriazică;

– cu dureri articulare persistente.

Pot avea artrită psoriazică fără să știu că am psoriazis?

Da.

Uneori leziunile de psoriazis sunt:

– discrete;

– localizate în scalp;

– în spatele urechilor;

– în zona ombilicului;

– între fese;

– la nivelul unghiilor.

Există și situații în care durerile articulare apar:

– înaintea leziunilor cutanate;

– simultan cu acestea;

– sau la mulți ani după debutul psoriazisului.

Ce articulații sunt afectate mai frecvent?

Boala poate afecta:

– degetele mâinilor;

– degetele picioarelor;

– genunchii;

– gleznele;

– coloana vertebrală;

– articulațiile bazinului.

La unii pacienți, durerile și umflarea articulațiilor nu apar „în oglindă”, ca în alte boli reumatice.

De exemplu:

– poate fi afectat doar un genunchi;

– doar o gleznă;

– sau câteva degete de la o singură mână.

De ce se umflă tot degetul?

Un simptom destul de caracteristic este dactilita, numită uneori și „deget în cârnat”.

Tot degetul poate deveni:

– umflat;

– dureros;

– rigid;

– dificil de mobilizat.

Aceasta apare prin inflamația simultană a:

– articulațiilor;

– tendoanelor;

– structurilor din jurul degetului.

De ce mă dor mâinile și degetele?

Artrita psoriazică afectează frecvent articulațiile mici ale mâinilor.

Pacientul poate observa:

– degete umflate;

– durere la strângerea pumnului;

– dificultate la deschiderea unui borcan;

– rigiditate dimineața;

– scăderea forței mâinilor;

– dificultate la activități fine.

Uneori sunt afectate articulațiile apropiate de unghii, lucru mai caracteristic pentru artrita psoriazică.

Cum arată unghiile afectate?

Unii pacienți pot avea:

– mici adâncituri pe unghii;

– desprinderea unghiei;

– îngroșarea unghiilor;

– modificări confundate uneori cu micoza.

Afectarea unghiilor poate sugera artrită psoriazică.

De ce mă doare călcâiul?

La unii pacienți cu artrită psoriazică, inflamația poate apărea în zonele foarte solicitate ale piciorului, mai ales:

– în spatele călcâiului;

– la talpă;

– în zona tendonului lui Ahile.

Pacientul poate simți:

– durere la primii pași dimineața;

– dificultate la mers;

– sensibilitate importantă la călcat;

– dureri după perioade de repaus.

Uneori simptomele sunt puse mult timp doar pe seama unui „pinten calcanean”, fără să se observe că ele pot face parte dintr-o boală reumatică inflamatorie.

Poate afecta și coloana?

Da.

Unii pacienți pot avea:

– dureri lombare inflamatorii;

– rigiditate matinală;

– dureri fesière;

– limitarea mobilității coloanei;

– dureri care se ameliorează după mișcare.

Ce înseamnă rigiditate matinală?

Mulți pacienți spun că dimineața:

– se mișcă greu;

– au nevoie de timp pentru „dezmorțire”;

– simt articulațiile rigide sau dureroase.

Această rigiditate poate dura:

– zeci de minute;

– uneori chiar mai mult de o oră.

Pot avea analize normale?

Da.

Uneori:

– VSH;

– CRP;

pot fi normale, mai ales în formele mai puțin extinse.

Diagnosticul nu se bazează doar pe analizele de sânge.

Este aceeași boală cu poliartrita reumatoidă?

Nu.

Deși ambele pot provoca:

– dureri articulare;

– umflarea articulațiilor;

– rigiditate,

artrita psoriazică are anumite particularități.

În artrita psoriazică:

– pot apărea degete umflate în întregime;

– pot exista modificări ale unghiilor;

– uneori sunt afectate și coloana sau călcâiele;

– afectarea articulațiilor poate fi inegală;

– simptomele articulare pot apărea la ani după debutul psoriazisului.

Boala poate deforma articulațiile?

Da, în formele netratate inflamația persistentă poate afecta progresiv articulațiile.

În timp pot apărea:

– deformarea degetelor;

– dificultăți la folosirea mâinilor;

– scăderea forței;

– limitarea mișcărilor;

– dificultăți la mers.

În anumite forme severe:

– unele articulații ale degetelor se pot distruge progresiv;

– degetele se pot deforma important;

– pot apărea dificultăți în activitățile zilnice.

Diagnosticul precoce și tratamentul corect reduc mult riscul acestor complicații.

Oboseala poate face parte din boală?

Da.

Inflamația cronică poate provoca:

– oboseală persistentă;

– lipsă de energie;

– dificultăți de concentrare;

– senzația de epuizare.

Unii pacienți spun că oboseala îi afectează aproape la fel de mult ca durerile articulare.

Există tratament eficient?

Da.

Tratamentul este ales în funcție de:

– severitatea afectării articulare;

– afectarea pielii;

– prezența durerilor de coloană;

– activitatea bolii.

Pot fi utilizate:

– antiinflamatoare;

– tratamente remisive;

– terapii biologice;

– terapii moderne țintite;

– kinetoterapie și exerciții adaptate.

Scopul tratamentului este:

– controlul inflamației;

– reducerea durerii;

– prevenirea distrucției articulare;

– păstrarea mobilității;

– menținerea funcției mâinilor și picioarelor.

Când ar trebui să merg la reumatolog?

Este util un consult reumatologic dacă există:

– psoriazis asociat cu dureri articulare;

– degete umflate;

– dureri de călcâi persistente;

– rigiditate matinală;

– dureri lombare inflamatorii;

– articulații umflate;

– oboseală persistentă asociată durerilor articulare.

Diagnosticul precoce poate fi important pentru:

– prevenirea afectării articulare;

– păstrarea mobilității;

– controlul inflamației pe termen lung.

/de

Osteoporoza – de ce apar fracturile după traumatisme minore?

Mulți pacienți află că au osteoporoză după:

– o osteodensitometrie;

– o fractură apărută aparent „din senin”;

– o tasare vertebrală;

– o radiografie făcută pentru dureri de spate.

De multe ori apare întrebarea:

„Cum este posibil să am oase fragile dacă analizele sunt bune și nu mă doare nimic?”

Osteoporoza este o boală în care rezistența osului scade progresiv, iar riscul de fracturi crește. Problema este că boala poate evolua mulți ani fără simptome evidente.

Osteoporoza doare?

În stadiile inițiale, osteoporoza nu doare direct.

Durerea apare mai ales atunci când apar:

– fracturi;

– tasări vertebrale;

– modificări ale poziției coloanei;

– contracturi musculare secundare.

Acesta este motivul pentru care unele persoane află că au osteoporoză abia după o fractură.

De ce am făcut fractură dacă nu am căzut serios?

Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări.

În osteoporoză, osul devine mai fragil și se poate fractura la traumatisme minore, de exemplu:

– o cădere banală;

– o mișcare bruscă;

– ridicarea unui obiect;

– uneori chiar fără traumatism evident.

Fracturile apar mai frecvent:

– la șold;

– la coloană;

– la încheietura mâinii;

– la umăr.

Ce sunt tasările vertebrale?

Tasările vertebrale apar atunci când vertebrele devin fragile și se „turtesc” parțial sub greutatea corpului.

Acestea pot produce:

– dureri de spate;

– scădere în înălțime;

– modificarea posturii;

– apariția cocoșării;

– limitarea mobilității.

Uneori tasările apar lent și pacientul nu își dă seama imediat că a avut o fractură vertebrală.

Cum este durerea din tasările vertebrale?

Durerea produsă de o tasare vertebrală poate persista mult timp, uneori luni de zile.

Acest lucru se întâmplă deoarece:

– vertebra fracturată se vindecă lent;

– musculatura din jurul coloanei rămâne tensionată;

– postura corpului se modifică;

– alte vertebre și articulații ale coloanei sunt suprasolicitate.

Durerea este adesea accentuată la:

– stat prelungit în picioare;

– mers;

– schimbarea poziției;

– ridicarea din pat;

– efort.

Tasările vertebrale se vindecă?

Da, osul se consolidează în timp.

Totuși, vertebra nu revine de obicei complet la forma inițială după tasare.

La unele persoane:

– durerea se reduce progresiv;

– mobilitatea se îmbunătățește;

– activitatea zilnică poate fi reluată relativ bine.

În alte situații pot rămâne:

– dureri cronice;

– scădere în înălțime;

– modificări de postură;

– limitarea mobilității.

De ce scad în înălțime?

Scăderea în înălțime poate avea legătură cu:

– tasările vertebrale;

– modificările coloanei;

– accentuarea curburii spatelui.

Dacă o persoană pierde câțiva centimetri în timp relativ scurt, este importantă evaluarea pentru osteoporoză.

De ce se cocoșează unele persoane în vârstă?

Cocoșarea progresivă poate apărea prin:

– tasări vertebrale repetate;

– fragilizarea vertebrelor;

– modificarea curburii coloanei.

În timp, coloana se curbează mai accentuat, iar persoana:

– scade în înălțime;

– merge mai aplecată;

– poate avea dureri de spate și oboseală musculară.

Mă doare spatele din cauza osteoporozei?

Nu orice durere de spate este produsă de osteoporoză.

Cele mai frecvente cauze de durere lombară rămân:

– artroza;

– discopatia;

– contractura musculară;

– suprasolicitarea.

Totuși, osteoporoza poate produce dureri importante atunci când apar:

– tasări vertebrale;

– fracturi;

– modificări de postură.

Este normal să mă doară coastele sau spatele după tasări?

Da, uneori durerea poate iradia și spre:

– coaste;

– zona laterală a toracelui;

– musculatura din jurul coloanei.

Acest lucru apare deoarece postura și biomecanica coloanei se modifică după tasări vertebrale.

Ce înseamnă scorul T de la osteodensitometrie?

Scorul T arată cât de mult diferă densitatea osoasă față de cea a unui adult tânăr sănătos.

În general:

– osteopenia înseamnă scădere moderată a densității osoase;

– osteoporoza înseamnă scădere mai importantă și risc mai mare de fracturi.

Interpretarea rezultatului trebuie făcută împreună cu:

– vârsta;

– istoricul de fracturi;

– tratamentele urmate;

– alți factori de risc.

Osteopenia este același lucru cu osteoporoza?

Nu.

Osteopenia nu înseamnă încă osteoporoză, însă arată că densitatea osoasă este deja scăzută.

Odată cu înaintarea în vârstă, mai ales după menopauză, pierderea de masă osoasă poate continua progresiv, iar unele persoane pot dezvolta ulterior osteoporoză și risc crescut de fracturi.

De ce apare osteoporoza mai ales după menopauză?

După menopauză, nivelul estrogenului scade semnificativ. Acest hormon are un rol important în menținerea rezistenței osoase.

Din acest motiv, după menopauză pierderea de masă osoasă se accelerează, iar riscul de:

– osteopenie;

– osteoporoză;

– fracturi,

devine mai mare.

Când trebuie făcută osteodensitometria?

Osteodensitometria este recomandată mai ales:

– după menopauză;

– la persoane vârstnice;

– după fracturi apărute la traumatisme minore;

– la persoane care folosesc cortizon perioade lungi;

– în prezența factorilor de risc pentru osteoporoză.

Ce este osteodensitometria și ce rol are examenul DXA?

Evaluarea densității osoase se poate face prin mai multe metode.

Osteodensitometria calcaneană poate fi utilă pentru:

– evaluarea inițială a densității osoase;

– identificarea persoanelor cu risc crescut de fragilitate osoasă;

– orientarea către investigații suplimentare atunci când rezultatele sunt modificate.

Totuși, diagnosticul de osteoporoză și indicația tratamentului specific se stabilesc în principal pe baza examinării DXA efectuate la nivelul:

– coloanei lombare;

– șoldului;

– sau ambelor segmente.

Aceste segmente sunt cele mai importante pentru evaluarea corectă a densității osoase și a riscului de fracturi.

De ce este importantă alegerea corectă a segmentelor pentru examinarea DXA?

Alegerea segmentelor investigate este importantă deoarece rezultatele pot diferi între:

– coloana lombară;

– șold;

– alte zone osoase.

În practică, evaluarea incompletă poate duce uneori la:

– subestimarea osteoporozei;

– interpretarea incorectă a riscului de fracturi;

– întârzierea diagnosticului sau a tratamentului.

Din acest motiv, indicația pentru examinarea DXA și interpretarea rezultatului este bine să fie făcute în contextul evaluării clinice realizate de medicul specialist.

Rezultatul trebuie corelat cu:

– vârsta;

– istoricul de fracturi;

– tratamentele urmate;

– factorii de risc ai pacientului;

– simptomele și bolile asociate.

În anumite situații, evaluarea doar a unui singur segment poate să nu fie suficientă pentru aprecierea corectă a riscului osteoporotic.

Pot avea osteoporoză dacă analizele sunt normale?

Da.

În multe cazuri, analizele uzuale pot fi normale.

Diagnosticul se stabilește în principal prin:

– osteodensitometrie;

– evaluarea factorilor de risc;

– istoricul de fracturi;

– investigații imagistice.

Vitamina D mică înseamnă automat osteoporoză?

Nu.

Vitamina D scăzută nu înseamnă automat osteoporoză, însă poate contribui la:

– fragilizarea osoasă;

– slăbiciune musculară;

– creșterea riscului de cădere.

Diagnosticul de osteoporoză se stabilește în principal prin osteodensitometrie și evaluarea factorilor de risc.

Osteoporoza apare doar la femei?

Nu.

Femeile sunt afectate mai frecvent după menopauză, însă osteoporoza poate apărea și la bărbați, mai ales:

– la vârste înaintate;

– după tratamente cu cortizon;

– în anumite boli cronice;

– la fumători;

– în consum excesiv de alcool.

Dacă mama a avut osteoporoză, am risc mai mare?

Da.

Istoricul familial reprezintă un factor de risc important. Persoanele care au rude apropiate cu:

– osteoporoză;

– fracturi de șold;

– tasări vertebrale,

pot avea risc mai mare de fragilitate osoasă.

Cortizonul poate produce osteoporoză?

Da.

Tratamentul cortizonic utilizat perioade lungi poate reduce rezistența osoasă și crește riscul de fracturi.

De aceea, pacienții care folosesc:

– Prednison;

– Medrol;

– Dexametazonă;

– alte corticosteroide,

pot necesita monitorizare și măsuri de prevenție pentru osteoporoză.

Calciul și vitamina D sunt suficiente?

Nu întotdeauna.

Calciul și vitamina D sunt importante pentru sănătatea osoasă, însă în osteoporoza confirmată pot fi necesare și alte tratamente pentru reducerea riscului de fracturi.

Tratamentul se stabilește în funcție de:

– densitatea osoasă;

– vârstă;

– fracturi anterioare;

– factorii de risc asociați.

Dacă iau tratament, osul își revine?

Tratamentul poate:

– încetini pierderea osoasă;

– reduce riscul de fracturi;

– crește rezistența osului în anumite situații.

Efectele apar însă progresiv și tratamentul trebuie urmat conform recomandărilor medicale.

Tratamentul pentru osteoporoză este periculos?

Mulți pacienți se tem de reacțiile adverse ale tratamentului.

În realitate, riscul fracturilor osteoporotice severe este de multe ori mai mare decât riscul reacțiilor adverse importante.

Totuși, alegerea tratamentului trebuie individualizată în funcție de:

– vârstă;

– riscul de fracturi;

– alte boli asociate;

– istoricul pacientului.

Pot face sport dacă am osteoporoză?

Da, iar mișcarea este importantă.

Activitatea fizică adaptată poate ajuta la:

– menținerea masei musculare;

– îmbunătățirea echilibrului;

– reducerea riscului de căderi;

– menținerea mobilității.

De obicei sunt recomandate:

– mersul;

– exercițiile ușoare;

– kinetoterapia;

– exercițiile pentru echilibru și postură.

Înotul ajută la osteoporoză?

Înotul este benefic pentru:

– mobilitate;

– musculatură;

– articulații;

– condiția fizică generală.

Totuși, exercițiile care stimulează cel mai bine osul sunt cele cu sprijin pe membre, precum:

– mersul;

– exercițiile ușoare cu greutatea corpului;

– kinetoterapia adaptată.

Ce mișcări trebuie evitate?

În osteoporoza importantă sau după tasări vertebrale trebuie evitate:

– ridicarea unor greutăți mari;

– mișcările bruște de rotație;

– aplecările repetate;

– eforturile intense neadaptate;

– activitățile cu risc mare de cădere.

Mișcarea rămâne importantă, însă trebuie adaptată fiecărui pacient.

Mersul pe jos ajută?

Da.

Mersul moderat poate avea efecte benefice asupra:

– musculaturii;

– echilibrului;

– mobilității;

– sănătății osoase.

Sedentarismul favorizează pierderea masei musculare și crește riscul de căderi.

Este periculos să cad dacă am osteoporoză?

Da, deoarece oasele fragile se pot fractura mai ușor.

Căderile pot produce:

– fracturi de șold;

– fracturi vertebrale;

– fracturi ale umărului;

– fracturi ale încheieturii mâinii.

Cum pot preveni căderile?

Reducerea riscului de cădere este foarte importantă în osteoporoză.

Pot ajuta:

– exercițiile pentru echilibru;

– încălțămintea stabilă;

– iluminarea bună a locuinței;

– evitarea covoarelor instabile;

– corectarea tulburărilor de vedere;

– menținerea musculaturii prin activitate fizică adaptată.

De ce unele persoane fac fracturi iar altele nu?

Riscul de fracturi depinde de mai mulți factori:

– densitatea osoasă;

– vârstă;

– echilibru;

– masa musculară;

– riscul de cădere;

– tratamentele urmate;

– alte boli asociate.

Două persoane cu același rezultat la osteodensitometrie pot avea riscuri diferite de fractură.

Soarele ajută la osteoporoză?

Expunerea moderată la soare ajută organismul să producă vitamina D, importantă pentru sănătatea osoasă.

Totuși, expunerea la soare singură nu este suficientă pentru prevenirea sau tratamentul osteoporozei.

Ce alimente ajută?

Alimentația trebuie să includă suficiente surse de:

– calciu;

– proteine;

– vitamina D.

Sunt importante:

– lactatele;

– peștele;

– ouăle;

– legumele verzi;

– expunerea moderată la soare.

Pot avea osteoporoză și artroză în același timp?

Da.

Cele două boli sunt diferite, însă pot exista la același pacient.

Artroza afectează:

– articulațiile;

– cartilajul.

Osteoporoza afectează:

– rezistența osoasă;

– riscul de fracturi.

Ce se întâmplă dacă osteoporoza nu este tratată?

Fără tratament sau măsuri de prevenție, riscul de:

– fracturi;

– tasări vertebrale;

– scădere în înălțime;

– limitarea mobilității,

poate crește progresiv în timp.

De ce unele persoane fac tasări fără să știe?

Unele tasări vertebrale apar lent și nu produc imediat dureri intense.

Persoana poate observa treptat:

– scădere în înălțime;

– modificarea posturii;

– dureri de spate persistente;

– oboseală musculară.

Uneori tasările sunt descoperite întâmplător la radiografie.

Trebuie să port corset după tasare vertebrală?

În anumite situații, medicul poate recomanda temporar corset pentru:

– reducerea durerii;

– susținerea coloanei;

– limitarea anumitor mișcări dureroase.

Totuși, purtarea prelungită fără indicație poate favoriza slăbirea musculaturii spatelui.

Cum îmi dau seama dacă am făcut o tasare nouă?

Uneori o tasare nouă poate fi suspectată dacă apare:

– durere bruscă de spate;

– agravarea durerilor deja existente;

– dificultate mai mare la mers;

– accentuarea cocoșării;

– scădere suplimentară în înălțime;

– durere accentuată la stat în picioare sau mers.

În aceste situații este important consultul medical și evaluarea imagistică.

Când ar trebui să mergeți la reumatolog?

Este importantă evaluarea reumatologică dacă:

– ați avut fracturi după traumatisme minore;

– scădeți în înălțime;

– aveți tasări vertebrale;

– osteodensitometria arată osteopenie sau osteoporoză;

– urmați tratament cortizonic;

– există factori de risc importanți pentru fragilitate osoasă.

Consultul reumatologic ajută la:

– evaluarea riscului de fracturi;

– interpretarea osteodensitometriei;

– stabilirea investigațiilor necesare;

– alegerea tratamentului potrivit;

– monitorizarea evoluției.

Osteoporoza se poate vindeca?

Osteoporoza este o boală cronică, însă evoluția poate fi încetinită semnificativ.

Diagnosticul precoce, tratamentul corect și prevenirea căderilor pot reduce important riscul de fracturi și pot ajuta la menținerea independenței și mobilității pe termen lung.

/de
Link to: Contact

Site informativ. Nu substituie consultul medical de specialitate.