Guta – de ce apare și de ce poate provoca dureri articulare foarte intense
Guta este una dintre cele mai cunoscute boli reumatologice, dar și una dintre afecțiunile despre care există foarte multe confuzii.
Mulți pacienți cred că apare doar la persoane care consumă alcool în exces sau mănâncă foarte multă carne. În realitate, lucrurile sunt mai complexe.
Guta este o boală inflamatorie produsă de depunerea cristalelor de acid uric în articulații și țesuturi. Aceste cristale pot declanșa episoade de inflamație foarte dureroase, care apar uneori brusc, chiar peste noapte.
De multe ori, pacienții ajung inițial la ortopedie, chirurgie sau camera de gardă deoarece durerea poate semăna cu o infecție, o entorsă sau un traumatism local.
Ce este acidul uric?
Acidul uric este o substanță produsă în mod normal de organism în timpul metabolismului unor compuși numiți purine.
În mod normal:
– acidul uric circulă în sânge;
– este eliminat prin rinichi;
– organismul menține un echilibru între producție și eliminare.
Atunci când nivelul acidului uric crește prea mult, acesta poate forma cristale care se depun:
– în articulații;
– în tendoane;
– în țesuturile moi;
– uneori la nivel renal.
Guta înseamnă doar acid uric mare?
Nu.
Mulți oameni au acid uric crescut fără să facă gută.
La fel de important: – uneori, în timpul unei crize acute de gută, acidul uric poate avea valori normale.
Din acest motiv, diagnosticul nu se stabilește doar pe baza unei analize de sânge.
Cum apare un atac de gută?
De cele mai multe ori:
– durerea apare brusc;
– deseori noaptea;
– articulația devine foarte dureroasă;
– zona se poate înroși și umfla;
– atingerea poate deveni greu de suportat.
Unii pacienți spun că nici greutatea cearșafului nu mai poate fi tolerată.
Durerea poate fi atât de intensă încât pacientul nu mai poate călca pe picior sau nu mai poate dormi.
Ce articulații sunt afectate cel mai frecvent?
Clasic, guta afectează:
– articulația degetului mare de la picior;
– glezna;
– genunchiul.
Totuși, boala poate afecta și:
– laba piciorului;
– tendonul lui Ahile;
– coatele;
– pumnii;
– degetele mâinilor;
– uneori mai multe articulații simultan.
La unii pacienți, mai ales după mai mulți ani de boală, afectarea poate deveni mai extinsă și mai puțin „tipică”.
De ce apare mai frecvent noaptea?
Există mai multe explicații:
– temperatura este mai mică la nivelul extremităților;
– deshidratarea nocturnă poate favoriza cristalizarea;
– anumite modificări metabolice nocturne pot contribui la apariția inflamației.
Acesta este motivul pentru care mulți pacienți se trezesc din somn cu durere intensă și articulație umflată.
Cine are risc mai mare de gută?
Riscul este mai mare la:
– bărbați;
– persoane supraponderale;
– pacienți cu hipertensiune arterială;
– persoane cu diabet;
– pacienți cu boală renală;
– persoane care folosesc diuretice;
– persoane cu sindrom metabolic;
– persoane cu antecedente familiale de gută.
Guta este frecvent asociată și cu alte probleme metabolice sau cardiovasculare.
Alimentația influențează boala?
Da, însă alimentația nu este singura cauză.
Anumite alimente și băuturi pot favoriza creșterea acidului uric:
– berea;
– alcoolul în exces;
– organele;
– carnea roșie în cantitate mare;
– anumite fructe de mare;
– băuturile îndulcite cu fructoză.
Totuși, mulți pacienți dezvoltă gută și fără excese alimentare evidente.
În multe cazuri există și:
– predispoziție genetică;
– eliminare renală redusă a acidului uric;
– boli asociate sau tratamente care favorizează hiperuricemia.
Pot face gută dacă nu beau alcool?
Da.
Alcoolul poate favoriza apariția crizelor, însă mulți pacienți cu gută nu consumă alcool sau consumă foarte puțin.
Boala poate apărea și în contextul:
– predispoziției genetice;
– hipertensiunii arteriale;
– bolii renale;
– diabetului;
– obezității;
– anumitor tratamente.
Guta poate apărea și la femei?
Da.
Boala este mai frecventă la bărbați, însă poate apărea și la femei, mai ales după menopauză.
La femei, diagnosticul poate fi uneori întârziat deoarece simptomele nu sunt întotdeauna considerate sugestive pentru gută.
Guta poate fi confundată cu alte boli?
Da.
Uneori poate semăna cu:
– o infecție;
– o entorsă;
– artroza;
– artrita psoriazică;
– poliartrita reumatoidă;
– bursita;
– tendinitele;
– traumatismele locale.
La pacienții vârstnici, diagnosticul poate fi mai dificil deoarece afectarea nu mai este întotdeauna „clasică”.
De ce durerea este atât de puternică?
Cristalele de acid uric pot declanșa o reacție inflamatorie foarte intensă în interiorul articulației.
Inflamația poate produce:
– umflare importantă;
– sensibilitate extremă;
– înroșire;
– durere severă la atingere sau mișcare.
Unii pacienți spun că nici simpla atingere a cearșafului nu poate fi tolerată.
Guta poate afecta și rinichii?
Da.
Nivelurile crescute de acid uric pot favoriza:
– pietrele la rinichi;
– afectarea funcției renale;
– agravarea unei boli renale deja existente.
În plus, mulți pacienți cu gută au și hipertensiune arterială, diabet sau sindrom metabolic.
Ce sunt tofii gutoși?
În formele vechi sau insuficient tratate pot apărea depozite de cristale numite tofi.
Aceștia pot apărea:
– la nivelul degetelor;
– coatelor;
– pavilionului urechii;
– picioarelor;
– în jurul articulațiilor.
Uneori pot fi confundați cu alte formațiuni subcutanate.
Guta poate deforma articulațiile?
Da, mai ales în formele vechi sau insuficient tratate.
Depozitele de cristale pot duce în timp la:
– afectare articulară cronică;
– limitarea mișcărilor;
– deformări;
– apariția tofilor gutoși.
Uneori pot apărea noduli subcutanați la nivelul degetelor, coatelor sau picioarelor.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul se bazează pe:
– istoricul pacientului;
– tipul durerii și al inflamației;
– examenul clinic;
– analizele de sânge;
– uneori examinarea lichidului articular.
Uneori diagnosticul poate fi dificil, mai ales între crize sau la pacienții cu forme atipice.
Pot avea gută dacă acidul uric este normal?
Da.
În timpul unei crize acute de gută, acidul uric poate avea uneori valori normale. Din acest motiv, un rezultat normal nu exclude complet boala.
Diagnosticul se bazează pe ansamblul datelor clinice și biologice, nu doar pe o singură analiză.
Dacă atacul trece, boala a dispărut?
Nu.
Între crize, pacientul poate să nu aibă simptome luni sau chiar ani.
Totuși:
– cristalele pot continua să se depună;
– atacurile pot deveni mai frecvente;
– pot apărea afectări articulare cronice;
– pot apărea tofi sau afectare renală.
Din acest motiv, evaluarea și monitorizarea sunt importante chiar dacă durerea a trecut.
Cum se tratează criza de gută?
În timpul crizei acute, scopul principal este reducerea rapidă a inflamației și a durerii.
Se pot folosi:
– antiinflamatoare;
– colchicină;
– corticosteroizi, în anumite situații.
Tratamentul este ales în funcție de:
– vârsta pacientului;
– afectarea renală;
– bolile asociate;
– riscul de reacții adverse;
– tratamentele deja utilizate.
De ce nu se mai folosesc doze mari de colchicină?
În trecut, colchicina era folosită uneori în doze mari repetate până la apariția diareei sau vărsăturilor.
Această abordare nu mai este considerată potrivită deoarece colchicina poate deveni toxică, mai ales la:
– pacienții vârstnici;
– persoanele cu afectare renală;
– pacienții cu afectare hepatică;
– cei care iau medicamente cu potențial de interacțiune.
În prezent se preferă dozele mici, deoarece au eficacitate bună și produc mai puține reacții adverse.
Colchicina nu trebuie luată în cantități mari fără recomandare medicală.
Tratamentul pentru scăderea acidului uric se începe imediat?
Nu întotdeauna.
În timpul unei crize acute, prioritatea este controlul inflamației și al durerii.
Medicamentele care scad acidul uric pe termen lung nu calmează rapid criza acută. În plus, modificările bruște ale nivelului acidului uric pot destabiliza depozitele de cristale și pot favoriza apariția altor crize în primele luni de tratament.
Din acest motiv, la mulți pacienți tratamentul hipouricemiant este început după calmarea episodului acut sau este introdus progresiv, împreună cu tratament antiinflamator de protecție.
Decizia depinde de:
– frecvența crizelor;
– nivelul acidului uric;
– afectarea renală;
– prezența tofilor;
– litiaza renală;
– bolile asociate.
De ce apar alte crize după începerea tratamentului pentru acidul uric?
În primele luni de tratament, modificările nivelului acidului uric pot destabiliza depozitele de cristale existente și pot favoriza apariția unor noi atacuri.
Acest lucru nu înseamnă că tratamentul „nu funcționează”.
Din acest motiv, tratamentul este introdus progresiv și poate fi asociat temporar cu medicație antiinflamatoare de protecție.
Trebuie să țin regim toată viața?
Alimentația are un rol important, însă guta nu este doar „o boală de regim”.
La mulți pacienți există și:
– predispoziție genetică;
– afectare renală;
– boli metabolice asociate;
– tratamente care favorizează creșterea acidului uric.
Reducerea consumului de alcool și evitarea exceselor alimentare pot ajuta, însă uneori sunt necesare și medicamente pentru controlul bolii.
Diureticele pentru tensiune pot favoriza guta?
Da.
Unele diuretice utilizate pentru hipertensiune arterială pot crește nivelul acidului uric și pot favoriza apariția crizelor la persoanele predispuse.
Pacienții nu trebuie să oprească tratamentul antihipertensiv fără recomandarea medicului, însă este important ca toate medicamentele utilizate să fie discutate în timpul evaluării.
Guta se vindecă sau doar se controlează?
La mulți pacienți, boala poate fi controlată foarte bine prin monitorizare și tratament corect.
Scopul tratamentului este:
– prevenirea noilor crize;
– reducerea depozitelor de cristale;
– protejarea articulațiilor și a rinichilor;
– menținerea unui nivel adecvat al acidului uric pe termen lung.
Cu tratament corect, mulți pacienți pot avea perioade lungi fără atacuri de gută.