HLA-B27 pozitiv este descoperit adesea în urma unor analize efectuate pentru dureri de spate inflamatorii, artrite sau suspiciunea unei spondiloartrite. După primirea rezultatului apare frecvent întrebarea dacă acesta înseamnă existența spondilitei anchilozante.

Interpretarea rezultatului este însă mai complexă și trebuie făcută în contextul simptomelor și al celorlalte investigații.

HLA-B27 nu este o analiză care stabilește singură un diagnostic, ci reprezintă o caracteristică genetică întâlnită mai frecvent la persoanele cu anumite boli reumatice inflamatorii.

Ce este HLA-B27?

HLA-B27 este un marker genetic.

Spre deosebire de factorul reumatoid, anti-CCP sau ANA, HLA-B27 nu este un autoanticorp.

Analiza identifică prezența unei caracteristici genetice care poate fi asociată cu anumite boli inflamatorii.

Rezultatul nu se modifică în timp și, de regulă, analiza trebuie efectuată o singură dată în viață.

Mi-a ieșit HLA-B27 pozitiv. Înseamnă că am spondilită anchilozantă?

Nu neapărat.

Mulți pacienți cu spondilită anchilozantă sunt HLA-B27 pozitivi.

Totuși, există și persoane sănătoase care au HLA-B27 pozitiv și care nu dezvoltă niciodată o boală reumatică.

Din acest motiv, rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele și cu celelalte investigații recomandate de medic.

De ce mi-a recomandat medicul analiza HLA-B27?

Analiza este solicitată cel mai frecvent atunci când există suspiciunea unei spondiloartrite.

Printre situațiile în care poate fi recomandată se numără:

– dureri lombare inflamatorii;
– redoare matinală prelungită;
– dureri fesiere alternante;
– episoade repetate de uveită;
– entezite;
– artrite periferice;
– antecedente familiale de spondiloartrită.

Ce boli pot fi asociate cu HLA-B27?

HLA-B27 este întâlnit mai frecvent la pacienți cu:

– spondilită anchilozantă;
– artrită psoriazică cu afectare axială;
– artrită reactivă;
– anumite forme de artrită asociată bolilor inflamatorii intestinale;
– unele forme de uveită anterioară.

Prezența markerului nu înseamnă automat că există una dintre aceste afecțiuni.

Pot avea HLA-B27 pozitiv și să fiu sănătos?

Da.

Există persoane cu HLA-B27 pozitiv care nu au nicio boală reumatică și care află întâmplător rezultatul în urma unor investigații.

Din acest motiv, rezultatul trebuie interpretat întotdeauna în contextul simptomelor și al examenului clinic.

Am HLA-B27 pozitiv. Voi dezvolta obligatoriu spondilită anchilozantă?

Nu.

Majoritatea persoanelor cu HLA-B27 pozitiv nu dezvoltă spondilită anchilozantă.

Prezența markerului genetic crește riscul apariției anumitor boli inflamatorii, însă nu înseamnă că acestea vor apărea obligatoriu.

HLA-B27 trebuie privit ca un factor de predispoziție și nu ca o predicție sigură că o boală va apărea în viitor.

Dacă HLA-B27 este negativ, pot avea totuși spondilită anchilozantă?

Da.

Deși HLA-B27 este frecvent întâlnit la pacienții cu spondilită anchilozantă, există și pacienți cu această boală care sunt HLA-B27 negativi.

Din acest motiv, un rezultat negativ nu exclude complet diagnosticul.

HLA-B27 pozitiv înseamnă că și copiii mei îl vor avea?

Nu obligatoriu.

HLA-B27 este un marker genetic care poate fi moștenit, însă transmiterea nu este obligatorie.

Chiar dacă un membru al familiei este HLA-B27 pozitiv, acest lucru nu înseamnă că toți descendenții vor avea același rezultat.

De asemenea, prezența markerului nu înseamnă automat că va apărea o boală reumatică.

Ce investigații pot fi necesare dacă HLA-B27 este pozitiv?

În funcție de simptome, medicul poate recomanda:

– analize inflamatorii;
– radiografii;
– RMN al articulațiilor sacroiliace;
– alte investigații necesare pentru clarificarea diagnosticului.

Rezultatul HLA-B27 reprezintă doar o parte a evaluării.

Când este recomandat consultul reumatologic?

Este recomandată evaluarea de specialitate atunci când HLA-B27 pozitiv este asociat cu:

– dureri lombare persistente;
– redoare matinală;
– dureri nocturne care trezesc pacientul;
– episoade de uveită;
– artrite;
– entezite;
– antecedente familiale de spondiloartrită.

Concluzii

HLA-B27 este un marker genetic asociat cu anumite boli reumatice inflamatorii, în special cu spondiloartritele. Un rezultat pozitiv nu reprezintă singur un diagnostic și nu înseamnă automat că există o boală reumatică. Majoritatea persoanelor cu HLA-B27 pozitiv nu dezvoltă spondilită anchilozantă. Interpretarea trebuie făcută împreună cu simptomele, examenul clinic și celelalte investigații recomandate de medic.

 

ASLO crescut poate fi identificat în urma unor analize recomandate pentru dureri articulare, dureri musculare sau infecții repetate în gât

De cele mai multe ori apare imediat întrebarea:

„Am ASLO 400 sau 600. Înseamnă că am reumatism?”

Rezultatul creează frecvent îngrijorare deoarece multe persoane cred că un ASLO crescut explică orice durere articulară.

În realitate, ASLO arată doar că organismul a intrat în contact cu un streptococ la un moment dat și nu stabilește singur cauza simptomelor.

Ce este ASLO?

ASLO înseamnă anticorpi anti-streptolizină O.

Acești anticorpi sunt produși de organism după contactul cu anumite bacterii din grupul streptococilor.

Analiza nu detectează bacteria, ci răspunsul sistemului imunitar la o infecție streptococică.

Mi-a ieșit ASLO crescut. Înseamnă că am o infecție activă?

Nu neapărat.

ASLO poate rămâne crescut luni de zile după vindecarea unei infecții streptococice.

Din acest motiv, un rezultat crescut nu înseamnă automat că există o infecție activă care necesită tratament.

Mi-a ieșit ASLO crescut. Înseamnă că am reumatism?

Nu.

Aceasta este una dintre cele mai frecvente interpretări greșite.

ASLO crescut nu înseamnă poliartrită reumatoidă, spondilită, lupus sau alte boli reumatice cronice.

Analiza arată doar că organismul a intrat în contact cu un streptococ la un moment dat.

Pot avea ASLO crescut și să nu am niciun simptom?

Da.

Mulți pacienți au ASLO crescut fără febră, fără dureri în gât și fără alte simptome.

Rezultatul este descoperit întâmplător în cadrul unor analize efectuate din alte motive.

Uneori valorile pot rămâne crescute mult timp după o infecție streptococică vindecată.

Mă doare genunchiul. Înseamnă că durerea este provocată de ASLO?

Nu neapărat.

Multe persoane efectuează analiza ASLO pentru că au dureri articulare și descoperă întâmplător o valoare crescută.

În majoritatea cazurilor, simpla prezență a unui ASLO crescut nu explică durerea articulară și nu stabilește un diagnostic reumatologic.

Durerea poate avea numeroase alte cauze, iar evaluarea trebuie făcută în funcție de simptome și de examenul clinic.

Trebuie să iau antibiotice dacă ASLO este crescut?

Nu întotdeauna.

Tratamentul cu antibiotice nu se stabilește pe baza valorii ASLO, ci în funcție de existența unei infecții active și de recomandarea medicului care evaluează pacientul.

În cazul suspiciunii unei infecții streptococice active, evaluarea este realizată de obicei de medicul de familie, medicul ORL sau medicul infecționist.

Un ASLO crescut izolat nu reprezintă automat o indicație de tratament antibiotic.

Ce valori ale ASLO sunt considerate crescute?

Valorile de referință pot varia de la un laborator la altul.

Interpretarea trebuie făcută în funcție de intervalul de referință menționat pe buletinul de analize și de contextul clinic al pacientului.

O valoare moderat crescută are o semnificație diferită față de valori foarte mari sau persistent crescute.

Trebuie să repet analiza?

În anumite situații, medicul poate recomanda repetarea analizei pentru a urmări evoluția valorilor.

Totuși, simpla scădere sau creștere a ASLO nu este întotdeauna cel mai important element al evaluării.

Necesitatea repetării depinde de simptome, de examenul clinic și de contextul medical al fiecărui pacient.

Trebuie să mă operez de amigdale dacă ASLO este crescut?

Nu.

Decizia privind o eventuală intervenție ORL nu se bazează exclusiv pe valoarea ASLO.

Aceasta necesită evaluare de specialitate și luarea în considerare a întregului tablou clinic.

Ce este reumatismul articular acut?

Reumatismul articular acut este o complicație inflamatorie care poate apărea la copii și adolescenți după anumite infecții streptococice ale gâtului.

În prezent, această afecțiune este mult mai rar întâlnită decât în trecut datorită diagnosticului și tratamentului mai eficient al infecțiilor streptococice.

Prezența unui ASLO crescut nu înseamnă automat că pacientul are reumatism articular acut.

La adulți, un ASLO crescut izolat este rareori explicat de această afecțiune.

Diagnosticul se stabilește pe baza unor criterii clinice și paraclinice specifice.

Când este recomandat consultul medical?

Este recomandată evaluarea medicală atunci când ASLO crescut este asociat cu:

– infecții repetate în gât;
– febră;
– simptome articulare persistente;
– alte modificări ale analizelor;
– suspiciunea unei complicații post-streptococice.

Concluzii

ASLO crescut indică faptul că organismul a intrat în contact cu un streptococ, însă nu înseamnă automat infecție activă, necesitatea unui tratament antibiotic sau existența unei boli reumatice cronice. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele și cu evaluarea medicală.

Factorul reumatoid pozitiv poate fi identificat în urma unor analize recomandate pentru evaluarea durerilor articulare sau a suspiciunii unei afecțiuni reumatologice. Apariția acestui rezultat ridică frecvent întrebarea dacă este vorba despre poliartrită reumatoidă.
Rezultatul poate crea îngrijorare, mai ales atunci când este descoperit întâmplător sau în contextul unor dureri articulare.

În realitate, lucrurile sunt mai complexe. Factorul reumatoid este o analiză importantă în reumatologie, însă rezultatul trebuie interpretat întotdeauna împreună cu simptomele, examenul clinic și celelalte investigații recomandate de medic.

Mi-a ieșit factorul reumatoid pozitiv. Înseamnă că am poliartrită reumatoidă?

Nu neapărat.

Factorul reumatoid pozitiv poate susține diagnosticul de poliartrită reumatoidă atunci când există simptome și semne sugestive pentru această boală. Totuși, simpla prezență a unui rezultat pozitiv nu este suficientă pentru stabilirea diagnosticului.

Există persoane care au factor reumatoid pozitiv și nu au poliartrită reumatoidă. De asemenea, un rezultat pozitiv nu înseamnă automat că există o boală reumatică activă și nici că aceasta va apărea obligatoriu în viitor.

Din acest motiv, analiza trebuie interpretată întotdeauna împreună cu simptomele, examenul clinic și celelalte investigații recomandate de medic.

Ce este factorul reumatoid?

Factorul reumatoid este un autoanticorp care poate fi identificat printr-o analiză de sânge.

Este una dintre analizele utilizate frecvent atunci când există suspiciunea unei boli inflamatorii articulare.

Cu toate acestea, factorul reumatoid nu este specific exclusiv poliartritei reumatoide.

În ce alte situații poate fi pozitiv?

Factorul reumatoid nu apare exclusiv în poliartrita reumatoidă.

El poate fi întâlnit și în alte boli autoimune, în anumite infecții cronice sau în alte afecțiuni medicale.

Din acest motiv, medicii nu utilizează această analiză ca unic criteriu de diagnostic.

Un rezultat pozitiv nu indică automat cauza simptomelor și nu stabilește singur diagnosticul.

Dacă factorul reumatoid este negativ, pot avea poliartrită reumatoidă?

Da.

Există pacienți cu poliartrită reumatoidă care au factor reumatoid negativ.

Aceste forme sunt cunoscute sub denumirea de poliartrită reumatoidă seronegativă.

Din acest motiv, un rezultat negativ nu exclude complet diagnosticul atunci când simptomele și examenul clinic sunt sugestive.

Contează cât de mare este valoarea factorului reumatoid?

Da.

În general, valorile foarte crescute au o semnificație mai mare decât valorile aflate doar ușor peste limita normală.

Totuși, nu există o valoare care să stabilească singură diagnosticul de poliartrită reumatoidă.

Rezultatul trebuie interpretat întotdeauna împreună cu simptomele pacientului și cu celelalte investigații efectuate.

Factorul reumatoid pozitiv înseamnă că trebuie să încep tratament?

Nu.

Tratamentul nu se stabilește pe baza unei singure analize.

Decizia terapeutică depinde de diagnosticul final, de simptome, de examenul clinic și de rezultatele celorlalte investigații.

Există numeroase situații în care o persoană are factor reumatoid pozitiv și nu necesită niciun tratament reumatologic.

Ce simptome sunt mai importante decât analiza?

Printre manifestările care pot ridica suspiciunea unei poliartrite reumatoide se numără:

– articulații umflate;
– redoare matinală prelungită;
– dureri persistente ale articulațiilor mici ale mâinilor;
– afectarea ambelor mâini;
– dificultăți la strângerea pumnului;
– limitarea funcției articulare;
– simptome care persistă mai multe săptămâni;
– articulații care se umflă repetat.

Prezența acestor simptome are o semnificație mai mare decât interpretarea izolată a unei analize.

Ce alte investigații pot fi necesare?

Factorul reumatoid reprezintă doar o parte a evaluării.

În funcție de simptome și de rezultatele examinării, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru clarificarea diagnosticului.

Uneori, monitorizarea evoluției în timp oferă informații la fel de importante ca rezultatele analizelor.

Când este recomandat consultul reumatologic?

Este recomandată evaluarea de specialitate atunci când factorul reumatoid pozitiv este asociat cu:

– dureri articulare persistente;
– articulații umflate;
– redoare matinală;
– dureri la nivelul mâinilor sau încheieturilor;
– limitarea mobilității;
– simptome care persistă fără o explicație clară.

Concluzii

Factorul reumatoid pozitiv nu reprezintă un diagnostic și nu înseamnă automat poliartrită reumatoidă.

Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele, examenul clinic și celelalte investigații recomandate de medic.