Mulți pacienți descoperă întâmplător că au acidul uric crescut după efectuarea unor analize de rutină.

De cele mai multe ori apare imediat întrebarea:

„Înseamnă că am gută?”

Deși acidul uric crescut poate fi asociat cu guta, cele două nu sunt sinonime.

Există persoane cu valori crescute ale acidului uric care nu au avut niciodată un atac de gută și există situații în care diagnosticul de gută poate fi luat în discuție chiar dacă valoarea acidului uric este normală în momentul evaluării.

Ce este acidul uric?

Acidul uric este o substanță produsă în mod normal de organism în timpul procesării purinelor, compuși care se găsesc atât în organism, cât și în anumite alimente.

În mod obișnuit, acidul uric este eliminat prin rinichi.

Atunci când producția este prea mare sau eliminarea este insuficientă, nivelul său în sânge poate crește.

Mi-a ieșit acidul uric crescut. Înseamnă că am gută?

Nu neapărat.

Mulți pacienți cu acid uric crescut nu dezvoltă niciodată gută.

Diagnosticul de gută nu se stabilește exclusiv pe baza unei analize de sânge, ci prin corelarea rezultatului cu simptomele și examenul clinic.

Acidul uric crescut reprezintă un factor de risc pentru gută, dar nu înseamnă automat că boala este prezentă.

Pot avea acid uric crescut și să nu am niciun simptom?

Da.

Această situație este frecventă și este cunoscută sub denumirea de hiperuricemie asimptomatică.

Mulți pacienți află întâmplător că au acidul uric crescut în cadrul unor analize efectuate din alte motive.

Nu toate persoanele cu hiperuricemie dezvoltă gută.

De ce crește acidul uric?

Există numeroase cauze posibile.

Printre cele mai frecvente se numără:

– predispoziția genetică;
– obezitatea;
– consumul excesiv de alcool;
– consumul frecvent de băuturi îndulcite cu fructoză;
– anumite medicamente;
– unele boli renale;
– sindromul metabolic;
– diabetul zaharat;
– hipertensiunea arterială.

În multe situații sunt implicați mai mulți factori în același timp.

Ce simptome poate provoca guta?

Manifestarea cea mai cunoscută este atacul de gută.

Acesta apare de obicei brusc și se caracterizează prin:

– durere intensă;
– umflarea articulației;
– roșeață locală;
– căldură locală;
– sensibilitate extremă la atingere.

Cel mai frecvent este afectată articulația de la baza degetului mare al piciorului, însă pot fi implicate și alte articulații.

Dacă acidul uric este normal, pot avea totuși gută?

Da.

În timpul unui atac acut de gută, valoarea acidului uric poate fi uneori normală.

Din acest motiv, diagnosticul nu trebuie exclus doar pe baza unei valori normale obținute în timpul unui episod dureros.

Ce valoare a acidului uric este considerată crescută?

Valorile de referință pot varia ușor între laboratoare.

Valorile normale diferă ușor între femei și bărbați și pot varia de la un laborator la altul.

Interpretarea rezultatului trebuie făcută în funcție de intervalul de referință menționat pe buletinul de analize.

De asemenea, o valoare ușor crescută are o semnificație diferită față de valori persistent și semnificativ crescute.

Mi-a ieșit acidul uric 8 sau 9 mg/dl. Trebuie să iau tratament?

Nu întotdeauna.

Nu toate persoanele cu hiperuricemie necesită tratament medicamentos.

În multe situații, decizia depinde de prezența gutei, de valorile acidului uric, de funcția renală și de alte boli asociate.

Există cazuri în care sunt recomandate doar măsuri legate de stilul de viață și monitorizarea periodică.

În alte situații, medicul poate recomanda tratament pentru scăderea acidului uric.

Pot face gută dacă nu consum alcool?

Da.

Alcoolul este doar unul dintre factorii care pot contribui la creșterea acidului uric.

Multe persoane cu gută consumă puțin alcool sau nu consumă deloc.

Predispoziția genetică, funcția renală, excesul ponderal și alte afecțiuni pot avea un rol la fel de important sau chiar mai important decât consumul de alcool.

Ce alimente pot influența acidul uric?

Printre alimentele și băuturile care pot contribui la creșterea acidului uric se numără:

– berea și alte băuturi alcoolice;
– băuturile îndulcite cu fructoză;
– organele;
– anumite tipuri de carne consumate în cantități mari;
– unele fructe de mare.

Totuși, alimentația reprezintă doar una dintre cauzele posibile ale hiperuricemiei.

În multe situații, predispoziția genetică și eliminarea insuficientă a acidului uric prin rinichi au un rol important.

Ce investigații pot fi necesare?

În funcție de situație, medicul poate recomanda:

– repetarea analizei;
– evaluarea funcției renale;
– analize inflamatorii;
– radiografii;
– alte investigații necesare pentru clarificarea diagnosticului.

Rezultatul acidului uric reprezintă doar o parte a evaluării.

Când este recomandat consultul reumatologic?

Este recomandată evaluarea de specialitate atunci când acidul uric crescut este asociat cu:

– episoade de artrită acută;
– dureri și umflarea articulațiilor;
– suspiciune de gută;
– valori persistent crescute;
– antecedente de gută.

Concluzii

Acidul uric crescut nu înseamnă automat gută. Multe persoane au hiperuricemie fără să dezvolte simptome. Diagnosticul de gută se stabilește prin corelarea analizelor cu simptomele, examenul clinic și celelalte investigații recomandate de medic.