Ce este sindromul Raynaud?

Sindromul Raynaud reprezintă o tulburare a circulației de la nivelul degetelor, în care vasele mici de sânge se contractă excesiv, mai ales la frig sau în situații de stres.

În timpul unei crize, degetele pot deveni:

– albe;

– vineții;

– roșii după încălzire.

Mulți pacienți spun că:

– mâinile le îngheață foarte repede;

– degetele își schimbă culoarea;

– apar furnicături sau amorțeală la frig.

De ce se albesc degetele?

În timpul unui episod Raynaud, circulația către degete scade temporar din cauza spasmului vaselor mici.

Pot apărea:

– senzație de rece;

– amorțeală;

– furnicături;

– durere după încălzirea mâinilor.

De ce degetele devin uneori vineții sau mov?

Culoarea se poate modifica în mai multe etape:

– alb;

– albastru-vinețiu;

– roșu.

Colorația vineție apare deoarece sângele circulă mai lent și oxigenarea țesuturilor scade temporar.

Sindromul Raynaud apare doar iarna?

Nu.

Simptomele pot apărea și:

– vara în aer condiționat;

– în spații foarte reci;

– la atingerea obiectelor reci;

– în perioade de stres emoțional.

Este normal să am mereu mâinile reci?

Nu întotdeauna.

Mâinile reci pot apărea la persoane sănătoase, dar dacă sunt asociate cu schimbarea culorii degetelor, amorțeală sau sensibilitate mare la frig, poate exista sindrom Raynaud.

Sindromul Raynaud este periculos?

În multe cazuri evoluția este benignă.

Totuși, uneori sindromul Raynaud poate fi asociat cu boli autoimune și necesită evaluare reumatologică.

Ce înseamnă sindrom Raynaud primar?

Forma primară apare fără altă boală asociată.

Este întâlnită mai frecvent la femei tinere și are de obicei evoluție bună.

În această situație:

– analizele sunt frecvent normale;

– simptomele sunt relativ stabile în timp;

  • nu apar leziuni severe ale degetelor.
  •  

Ce înseamnă sindrom Raynaud secundar?

Forma secundară apare în asociere cu alte afecțiuni, mai ales boli autoimune.

Simptomele pot fi:

– mai intense;

– mai dureroase;

– asimetrice;

– asociate cu afectarea pielii sau a circulației periferice.

Ce boli pot fi asociate cu sindromul Raynaud?

Sindromul Raynaud poate apărea în:

– sclerodermie;

– lupus eritematos sistemic;

– sindrom Sjögren;

– dermatomiozită;

– boală mixtă de țesut conjunctiv;

– unele vasculite.

Totuși, mulți pacienți cu sindrom Raynaud NU dezvoltă o boală autoimună.

Dacă am sindrom Raynaud înseamnă automat că am o boală autoimună?

Nu.

Aceasta este una dintre cele mai frecvente temeri ale pacienților.

Mulți pacienți au forme fără boală autoimună asociată.

Totuși, anumite simptome sau analize pot necesita investigații suplimentare.

Ce simptome trebuie să alarmeze?

Este importantă evaluarea medicală dacă apar:

– leziuni ale pielii la nivelul degetelor;

– dureri importante;

– simptome severe la o singură mână;

– agravare rapidă;

– umflarea degetelor;

– îngroșarea pielii;

– dureri articulare;

– oboseală importantă;

– erupții cutanate;

– dificultăți respiratorii.

Stresul poate declanșa crize?

Da.

Emoțiile și stresul pot favoriza spasmul vaselor mici de sânge.

Mulți pacienți observă că simptomele apar în perioade tensionate sau anxiogene.

Fumatul agravează sindromul Raynaud?

Da.

Nicotina produce vasoconstricție și poate agrava simptomele.

Fumatul crește riscul:

– episoadelor mai frecvente;

– durerii;

– afectării circulației periferice.

Cafeaua poate agrava simptomele?

La unele persoane, da.

Băuturile cu efect stimulant pot accentua sensibilitatea la frig și vasoconstricția.

Ce medicamente pot agrava sindromul Raynaud?

Unele medicamente pot favoriza vasoconstricția, inclusiv:

– anumite betablocante;

– unele decongestionante nazale;

– anumite tratamente pentru migrenă;

– unele stimulante.

Pacienții nu trebuie să oprească tratamentele fără recomandarea medicului.

Ce analize sunt necesare?

În funcție de simptome, medicul poate recomanda:

– analize inflamatorii;

– ANA;

– profil autoimun;

– alte investigații orientate clinic.

Nu toți pacienții au nevoie de investigații extinse.

Ce înseamnă ANA pozitiv la un pacient cu sindrom Raynaud?

ANA pozitiv nu înseamnă automat boală autoimună.

Interpretarea depinde de simptome, examen clinic și alte analize.

Uneori ANA poate fi pozitiv și la persoane fără boală autoimună.

Sindromul Raynaud poate evolua spre sclerodermie?

În majoritatea cazurilor nu.

Totuși, anumite forme asociate cu ANA pozitivi și alte simptome sistemice pot necesita urmărire reumatologică în timp.

Sindromul Raynaud se poate vindeca?

La multe persoane simptomele pot fi controlate foarte bine.

Uneori episoadele rămân rare și stabile ani de zile.

Evoluția depinde mult de cauza sindromului Raynaud.

Ce trebuie evitat?

Pacienților li se recomandă frecvent:

– evitarea frigului;

– protecția mâinilor cu mănuși;

– evitarea schimbărilor bruște de temperatură;

– renunțarea la fumat;

– limitarea expunerii prelungite la frig.

Mănușile chiar ajută?

Da.

Protecția termică este una dintre cele mai importante măsuri pentru reducerea crizelor.

Uneori sunt utile:

– mănușile groase;

– încălzitoarele pentru mâini;

– mănușile utilizate înainte de expunerea la frig.

Pot face sport dacă am sindrom Raynaud?

Da, în majoritatea cazurilor.

Activitatea fizică poate avea efect benefic asupra circulației și stării generale.

Totuși, expunerea prelungită la frig poate agrava simptomele la unele persoane.

Este legat de „circulația proastă”?

Mulți pacienți folosesc această expresie.

Problema principală în sindromul Raynaud este reprezentată de spasmul exagerat al vaselor mici și nu neapărat de artere „înfundate”.

Când trebuie mers urgent la medic?

Este important consultul medical dacă:

– apar leziuni ale pielii la nivelul degetelor;

– durerea devine severă;

– simptomele se agravează rapid;

– apare afectarea unui singur deget;

– degetele rămân persistent vineții;

– apar simptome generale asociate.

Ce trebuie să știe pacientul despre sindromul Raynaud?

Sindromul Raynaud este relativ frecvent și, în multe cazuri, are o evoluție benignă.

Totuși, simptomele persistente sau severe pot necesita evaluare reumatologică.

Diagnosticul corect este important pentru diferențierea între formele primare și cele asociate bolilor autoimune.

Ce este artrita reactivă?

Artrita reactivă este o formă de inflamație articulară care apare după anumite infecții, cel mai frecvent digestive, urinare sau genitale.

Articulația nu este infectată direct, însă sistemul imunitar reacționează exagerat după infecție și poate declanșa inflamația articulațiilor, tendoanelor, ligamentelor sau altor structuri.

Artrita reactivă face parte din grupul spondilartritelor, alături de:

– spondilita anchilozantă

– artrita psoriazică

– alte spondilartrite inflamatorii

Din acest motiv, unii pacienți pot avea:

– dureri lombare inflamatorii

– entezite

– dactilită

– afectare sacroiliacă

La unele persoane simptomele dispar în câteva luni, iar la altele boala poate avea evoluție mai lungă sau cu recăderi.

După ce infecții poate apărea?

Artrita reactivă apare cel mai frecvent după:

– infecții digestive cu diaree

– infecții urinare

– infecții genitale

Printre bacteriile asociate mai frecvent cu artrita reactivă se numără:

– Chlamydia

– Salmonella

– Shigella

– Yersinia

– Campylobacter

Uneori pacienții își amintesc că înainte de durerile articulare au avut:

– enterocolită

– febră

– diaree

– usturimi urinare

– secreții genitale

– infecții cu transmitere sexuală

Alteori infecția poate fi foarte ușoară sau chiar trecută neobservată.

Uneori, în momentul apariției artritei, infecția inițială nu mai este activă sau nu mai poate fi identificată clar, deoarece simptomele articulare apar după ce episodul infecțios s-a remis.

În cât timp apar simptomele?

De obicei simptomele apar la câteva zile sau săptămâni după infecție.

Mulți pacienți spun:

– „am făcut o enterocolită și apoi au început durerile”

– „după o infecție urinară mi s-a umflat genunchiul”

– „după boala aceea nu m-am mai simțit la fel”

Uneori pot apărea și:

– oboseală

– stare generală alterată

– subfebrilitate

– scăderea toleranței la efort

Ce articulații sunt afectate cel mai frecvent?

Cel mai des sunt afectate:

– genunchii

– gleznele

– picioarele

– articulațiile degetelor

– uneori șoldurile

De multe ori apare o oligoartrită asimetrică, predominant la nivelul membrelor inferioare.

Pacientul poate observa:

– umflarea unei articulații

– căldură locală

– durere la mers

– dificultăți la urcat scări

– șchiopătat

Uneori simptomele pot migra de la o articulație la alta.

Pot apărea dureri la nivelul călcâielor?

Da.

În artrita reactivă poate apărea inflamația inserțiilor tendoanelor și ligamentelor pe os. Aceasta se numește entezită.

Pot apărea:

– dureri la nivelul tendonului lui Ahile

– dureri plantare

– dureri la călcâi

– dureri la mers după repaus

– dureri la sprijinul pe călcâi dimineața

Uneori pacienții cred că au doar:

– „ciocuri”

– fasceită plantară

– tendinită simplă

fără să știe că simptomele pot face parte dintr-o boală inflamatorie.

De ce se umflă degetele?

Uneori poate apărea inflamația întregului deget, care devine:

– umflat

– dureros

– roșu

Acest aspect este numit popular „deget în cârnat” și poartă denumirea medicală de dactilită.

Poate afecta:

– degetele de la picioare

– degetele de la mâini

Pot apărea simptome urinare sau oculare?

Da.

Unii pacienți pot avea:

– usturimi urinare

– secreții uretrale

– roșeață oculară

– ochi dureroși

– sensibilitate la lumină

Din acest motiv, uneori este necesară colaborarea cu:

– urologie

– dermatologie

– oftalmologie

– boli infecțioase

Artrita reactivă poate afecta coloana?

Da.

La unele persoane pot apărea:

– dureri lombare inflamatorii

– redoare matinală

– dureri fesiere alternante

– dureri nocturne lombare care se ameliorează la mișcare

În anumite cazuri pot apărea și semne de inflamație la nivelul articulațiilor sacroiliace.

Ce este HLA-B27?

HLA-B27 este un marker genetic care poate apărea mai frecvent la pacienții cu anumite boli inflamatorii, inclusiv artrita reactivă.

Totuși:

– un HLA-B27 pozitiv nu înseamnă automat boală

– mulți oameni sănătoși pot avea acest marker

– diagnosticul nu se stabilește doar pe baza acestei analize

Ce analize și investigații se folosesc?

Diagnosticul se stabilește prin corelarea:

– simptomelor

– istoricului de infecție

– examenului clinic

– analizelor

– investigațiilor imagistice

În funcție de situație, medicul poate recomanda:

– analize inflamatorii

– teste pentru anumite infecții

– ecografie articulară

– radiografii

– RMN în anumite cazuri

Este important ca investigațiile să fie interpretate în context clinic, deoarece nu există o singură analiză care să confirme boala în toate cazurile.

Artrita reactivă poate fi confundată cu alte boli?

Da.

La început poate semăna cu:

– gută

– artrită septică

– traumatisme

– tendinite

– poliartrită reumatoidă

– alte spondilartrite

Este importantă diferențierea față de artrita septică, situație în care articulația este infectată direct și care reprezintă o urgență medicală.

Din acest motiv evaluarea reumatologică este importantă.

Există tratament?

Da.

Tratamentul depinde de:

– severitatea simptomelor

– articulațiile afectate

– persistența inflamației

– existența unei infecții asociate

Pot fi utilizate:

– antiinflamatoare

– tratamente pentru controlul inflamației articulare

– antibiotice în anumite cazuri selectate, în funcție de infecția identificată

La pacienții cu forme persistente sau cu evoluție inflamatorie importantă pot fi necesare tratamente utilizate și în alte spondilartrite, pentru controlul inflamației și prevenirea persistenței simptomelor.

Unele forme se remit în câteva luni, însă alți pacienți pot avea:

– recăderi

– simptome persistente

– evoluție cronică

La unii pacienți inflamația se poate croniciza și poate evolua spre forme persistente din spectrul spondilartritelor.

În anumite situații este necesară monitorizare reumatologică periodică și ajustarea tratamentului în funcție de evoluție.

Când trebuie reevaluat pacientul?

Este important ca pacientul să revină la medicul reumatolog dacă:

– articulațiile rămân umflate

– durerea persistă

– apar articulații noi afectate

– apar dureri lombare inflamatorii

– apar simptome oculare

– tratamentul nu controlează simptomele

În anumite situații pot fi necesare investigații suplimentare sau colaborări multidisciplinare.

Ce trebuie să știe pacienții despre artrita reactivă?

Artrita reactivă este o boală inflamatorie care poate apărea după anumite infecții și care nu trebuie confundată cu o simplă durere mecanică articulară.

Evaluarea reumatologică este importantă mai ales atunci când apar:

– articulații umflate

– dureri persistente după o infecție

– dureri de călcâi

– redoare matinală

– inflamație asimetrică la nivelul membrelor inferioare

Diagnosticul și tratamentul precoce pot ajuta la controlul inflamației și la reducerea riscului de simptome persistente.

\Ce este sclerodermia?

Sclerodermia este o boală autoimună rară în care pot apărea:

– inflamație

– afectarea vaselor de sânge

– fibroză (întărirea anumitor țesuturi)

Boala poate afecta:

– pielea

– vasele de sânge

– articulațiile

– plămânii

– tubul digestiv

– inima

– rinichii

Există forme foarte diferite de boală. Unele persoane au forme mai limitate și evoluție lentă, iar altele pot dezvolta afectări de organ care necesită monitorizare atentă și evaluare în centre cu experiență în bolile autoimune sistemice.

De ce apare senzația că pielea „se strânge”?

Unul dintre simptomele caracteristice este îngroșarea și întărirea pielii.

Pacienții pot observa:

– senzația că pielea este mai rigidă

– dificultate la strângerea pumnului

– piele lucioasă

– degete care devin mai greu de mobilizat

– senzația că pielea „ține”

La nivelul mâinilor pot apărea:

– dificultăți la mișcările fine

– rigiditate

– scăderea flexibilității degetelor

– contracturi

– limitarea progresivă a mobilității

De ce se albesc sau se învinețesc degetele la frig?

Mulți pacienți cu sclerodermie au fenomen Raynaud.

Pacientul poate observa că la frig sau stres:

– degetele se albesc

– apoi devin albăstrui

– ulterior se înroșesc și devin dureroase

Acest lucru apare din cauza spasmului vaselor mici de sânge.

Uneori fenomenul Raynaud poate apărea cu ani înaintea altor simptome.

De ce apar răni pe degete?

În unele cazuri circulația sanguină de la nivelul degetelor este afectată mai important.

Pot apărea:

– ulcerații dureroase

– răni care se vindecă greu

– sensibilitate importantă la frig

– dureri ale pulpelor degetelor

Pot apărea arsuri sau probleme digestive?

Sclerodermia poate afecta tubul digestiv, cel mai frecvent esofagul.

Pacienții pot avea:

– reflux gastroesofagian

– arsuri

– senzația că alimentele coboară greu

– balonare

– tulburări digestive

De ce apare lipsa de aer?

În anumite cazuri boala poate afecta plămânii sau vasele pulmonare.

Pacientul poate observa:

– lipsă de aer la efort

– tuse seacă persistentă

– oboseală accentuată

– scăderea toleranței la efort

Pot apărea dureri articulare?

Unii pacienți pot avea:

– dureri articulare

– rigiditate

– umflarea articulațiilor

– dureri musculare

– limitarea mișcărilor

ANA pozitiv înseamnă automat sclerodermie?

Nu.

Diagnosticul nu se stabilește pe baza unei singure analize, ci prin corelarea:

– simptomelor

– examenului clinic

– analizelor

– investigațiilor suplimentare

Ce analize și investigații se folosesc?

În anumite situații pot fi necesare:

– analize imunologice

– capilaroscopie

– probe funcționale respiratorii

– CT pulmonar

– ecocardiografie

– evaluări cardiologice

Sclerodermia poate fi confundată cu alte boli?

La început unele simptome pot fi nespecifice și pot semăna cu:

– fenomen Raynaud primar

– alte boli autoimune

– afecțiuni vasculare

– boli pulmonare

– afecțiuni digestive

Există tratament?

Sclerodermia este o boală complexă, pentru care nu există un tratament unic care să vindece boala sau să fie potrivit tuturor pacienților.

Tratamentul se stabilește în funcție de:

– forma bolii

– organele afectate

– severitatea manifestărilor

– ritmul de evoluție

– riscul de complicații

În practică, tratamentul este orientat pe problemele concrete ale fiecărui pacient, de exemplu:

– tratament pentru fenomenul Raynaud și circulația de la nivelul degetelor

– tratament pentru ulcerațiile digitale

– tratament pentru refluxul gastroesofagian și simptomele digestive

– tratament pentru afectarea pulmonară, dacă aceasta există

– tratament pentru hipertensiunea pulmonară, dacă este prezentă

– tratament pentru manifestările articulare sau musculare

– monitorizarea tensiunii arteriale și a funcției renale

Unele forme limitate, fără afectare importantă de organ, pot fi urmărite în ambulatoriu, cu monitorizare periodică.

În schimb, formele cu afectare pulmonară, cardiacă, renală, vasculară severă sau cu evoluție rapidă necesită evaluare și monitorizare în spitale sau centre cu experiență în sclerodermie și boli autoimune sistemice.

De ce este importantă monitorizarea periodică?

Monitorizarea poate ajuta la:

– depistarea precoce a complicațiilor

– ajustarea tratamentului

– evaluarea evoluției bolii

Când trebuie contactat medicul reumatolog?

Este important ca pacientul să contacteze medicul reumatolog curant dacă apar:

– agravarea fenomenului Raynaud

– răni la nivelul degetelor

– lipsă de aer

– tuse persistentă

– umflarea picioarelor

– creșterea tensiunii arteriale

– agravarea rapidă a rigidității pielii

– dificultăți importante la înghițire

– agravarea stării generale

În anumite situații poate fi necesară evaluare în spital sau în centre cu experiență în monitorizarea sclerodermiei.

Ce trebuie să știe pacienții despre sclerodermie?

Sclerodermia este o boală rară și complexă, cu forme foarte diferite de evoluție.

Evaluarea reumatologică este importantă mai ales atunci când apar:

– fenomen Raynaud

– îngroșarea pielii

– răni la nivelul degetelor

– lipsă de aer

– reflux important

– rigiditate progresivă a mâinilor